uscătură

uscătură
USCĂTÚRĂ, uscături, s.f. 1. Creangă subţire şi uscată. ♦ Aşchie, surcea. 2. (Mai ales la pl.) Mâncare uscată, care se poate mânca rece (şi fără o pregătire specială). ♦ Uscăţea, v. uscăţel (3).Usca + suf. -ătură.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

USCĂTÚRĂ s. 1. (mai ales la pl.) v. vreasc. 2. (înv.) secătură. (Curăţă copacul de uscăturăi.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

uscătúră s. f., pl. uscătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

USCĂTÚR//Ă uscăturăi f. 1) Creangă uscată; vreasc. A strânge uscăturăi. 2) la pl. Fructe uscate. 3) mai ales la pl. rar Mâncare uscată care se consumă rece. /a (se) usca + suf. uscăturăătură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • secătură — SECĂTÚRĂ, secături, s.f. 1. Om de nimic, neserios, netrebnic. 2. (La pl.) Lucruri lipsite de valoare, de importanţă; fleacuri; mofturi. – Seca + suf. ătură. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SECĂTÚRĂ s. 1. v. canalie. 2. v. lichea.… …   Dicționar Român

  • uscăturea — USCĂTUREÁ, ÍCĂ, uscăturele, s.f. Diminutiv al lui uscătură. – Uscătură + suf. ea, ică. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  uscătureá/uscăturícă s. f., g. d. art. uscăturélei; pl. uscăturéle Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • vreasc — VREASC, vreascuri, s.n. Creangă, ramură uscată şi desprinsă de pe copac. [var.: vréscur s.n.] – Din sl. chvrastŭ. Trimis de ana zecheru, 27.03.2004. Sursa: DEX 98  VREASC s. (mai ales la pl.) gătej, surcea, surcică, uscătură, (înv. şi reg.) târş …   Dicționar Român

  • clenci — CLENCI, clenciuri, s.n. (pop.) 1. Creangă pe ale cărei bifurcaţii tăiate parţial se pot agăţa unele obiecte. 2. Fiecare dintre bifurcaţiile coarnelor cerbului. 3. fig. Pricină, motiv (de ceartă). ♦ Sens ascuns; tâlc, dedesubt. – Din bg. klinče.… …   Dicționar Român

  • hăbădic — HĂBĂDÍC, hăbădicuri, s.n. (reg.) Vreasc. – bg. habatija. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM  HĂBĂDÍC s. v. gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc. Trimis de siveco, 29.03.2008. Sursa: Sinonime  hăbădíc, hăbădícuri, s.n. ( …   Dicționar Român

  • pogmete — PÓGMETE s. pl. v. gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • raburi — RÁBURI s. pl. v. gătej, surcea, surcică, uscătură, vreasc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • târş — TÂRŞ, târşi, s.m. 1. Copac pipernicit, nedezvoltat, uscat; p. ext. pădure cu astfel de copaci, crescuţi printre rădăcini şi cioturi. 2. Cracă pe care se clădesc căpiţele de fân, din care se fac îngrădituri primitive etc. [pl. şi: (n.) târşuri] –… …   Dicționar Român

  • uscăţel — USCĂŢÉL, ÍCĂ, uscaţei, ele, adj., s.f. 1. adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. s.f. pl. Crengi subţiri şi uscate; uscături (1). 3. s.f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucăţele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2) …   Dicționar Român

  • şibă — ŞÍBĂ s. v. crăculiţă, crăcuşoară, crăcuţă, crenguţă, gătej, rămurea, rămurică, surcea, surcică, uscătură, vreasc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  şíbă, şíbe, s.f. (reg.) 1. crenguţă; vreasc, surcică. 2. prăjină de care se leagă… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”