- surcele
- SURCÉLE s. pl. v. minciună, minciunea, min-ciunică, scovardă, uscăţea, uscăţică.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
surcea — SURCEÁ, ÍCĂ, surcele, s.f. Aşchie care sare când se ciopleşte sau când se taie un lemn, surcel; p. ext. vreasc, gătej, beţişor. – Refăcut din surcele (pl. lui surcel). Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SURCEÁ s. 1. aşchie, surcică,… … Dicționar Român
surcela — SURCELÁ, surcelez, vb. I. intranz. (Rar) A strânge surcele, a umbla după surcele. – Din surcele (pl. lui surcel). Trimis de gall, 07.10.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
hac — HAC1, (2) hacuri, s.n. 1. (În expr.) A i veni (cuiva sau la ceva) de hac = a găsi modalitatea, sistemul de a învinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supără, care provoacă nemulţumiri. 2. (înv.) Salariu, leafă. – Din tc. hak. Trimis… … Dicționar Român
surcel — SURCÉL, surcele, s.n. (înv. şi pop.) Surcea. – lat. surcellus. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SURCÉL s. v. fus. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime surcél s. n … Dicționar Român
surceli — surcelí, surcelésc, vb. IV (reg.) 1. a strânge surcele. 2. (despre lemne) a tăia sau a ciopli, pentru a face surcele. Trimis de blaurb, 31.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
surcelărie — surcelăríe, surcelăríi, s.f. (reg.) mulţime de surcele; loc acoperit de surcele. Trimis de blaurb, 31.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
cuţurea — cuţureá, cuţuréle, s.f. (reg.; mai ales la pl.) aşchii mărunte, surcele. Trimis de blaurb, 03.05.2006. Sursa: DAR cuţureá (cuţuréle), s.f. – Aşchie. ngr. ϰούτσουρον trunchi , după Bogrea, Dacor., III, 739. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa:… … Dicționar Român
dura — DÚRA1 interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de un lucru care se rostogoleşte sau se învârteşte repede. ♢ loc. adv. De a dura = peste cap, de a rostogolul, de a berbeleacul. ♢ expr. Dur în jos, dur în sus sau dur la deal, dur la vale sau dur… … Dicționar Român
huimată — huimátă s.f. (reg.) surcele putrede, gunoi. Trimis de blaurb, 26.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
hăghieci — hăghiéci ( ce), s.n. – Surcele, lemne. Mag. ághegy ramură (Drăganu, Dacor., V, 364). Trimis de blaurb, 14.11.2007. Sursa: DER … Dicționar Român