tăgârţă

tăgârţă
TĂGẤRŢĂ, tăgârţe, s. f. Traistă, sac. – Comp. ngr. tagartzíka «geantă de călătorie».
Trimis de pan111, 17.06.2004. Sursa: DLRM

TĂGẤRŢĂ, tăgârţe, s.f. (reg.) Traistă, sac. – cf. ngr. t a g a r t z í k a .
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TĂGÂRŢĂ s. v. desagă, traistă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

tăgârţă s. f., g.-d. art. tăgârţei; pl. tăgârţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TĂGÂRŢ//Ă tăgârţăe f. pop. Om mic de statură şi îndesat. /<ngr. tagartzika
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

tăgấrţă, tăgấrţe, s.f. (reg.) 1. traistă de drum, săculeţ, boccea, desagă. 2. epitet pentru o persoană mică, îndesată, pentru un cal slab. 3. haină, îmbrăcăminte.
Trimis de blaurb, 05.03.2007. Sursa: DAR

tăgîrţă (-ţe), s.f. – Sac, traistă. – Mr. tăgărgică, megl. tăgărcică, tăgărjic. tc. tagarcik, tagar (Tiktin), cf. ngr. ταγαγτζίϰα, bg. tagarec (Conev 65). – Der. (a)tăgîrţa, vb. (a se atîrna, a se agăţa de ceva).
Trimis de blaurb, 20.02.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • tăgârţa — TĂGÂRŢÁ, tăgârţez, vb. I. refl. A se agăţa de cineva. – Din tăgârţă. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM  TĂGÂRŢÁ, tăgârţez, vb. I. refl. (reg.) A se agăţa de cineva. – Din tăgârţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • tãgấrţã — s. f., g. d. art. tãgấrţei; pl. tãgấrţe …   Romanian orthography

  • agăţa — AGĂŢÁ, agắţ, vb. I. 1. tranz. A atârna, a suspenda ceva de un cârlig, de un cui etc.; a spânzura. ♦ A prinde fără voie o ţesătură într un obiect ascuţit, care o găureşte sau o rupe. ♦ refl. (Despre ţesături) A se rupe, prinzându se într un obiect …   Dicționar Român

  • atârna — ATÂRNÁ, atấrn, vb. I. I. 1. intranz. A sta suspendat, a cădea liber în jos (fiind prins sau suspendat de ceva). 2. tranz. A agăţa, a suspenda de un cârlig, de un cui etc., lăsând să cadă liber în jos. 3. refl. A se agăţa de cineva sau ceva. II.… …   Dicționar Român

  • prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… …   Dicționar Român

  • spânzura — SPÂNZURÁ, spấnzur, vb. I. 1. tranz. A omorî, a executa pe cineva (în urma unei condamnări) prin strangulare, cu ajutorul spânzurătorii (2). ♢ expr. (absol.) A tăia şi a spânzura, se spune despre o persoană care abuzează în mod nelimitat de… …   Dicționar Român

  • traistă — TRÁISTĂ, traiste, s.f. 1. Obiect în formă de sac, confecţionat din pânză groasă sau din lână şi prevăzut cu o baieră pentru a fi agăţat, care serveşte la transportul sau la păstrarea unor obiecte, mai ales a mâncării; straiţă. ♢ expr. Cu traista… …   Dicționar Român

  • târî — TÂRÎ, târăsc, vb. IV. 1. tranz. A mişca un lucru (greu) dintr un loc în altul, trăgându l pe jos; a trage după sine cu sila un om, un animal. ♢ expr. A târî barca pe uscat = a trăi greu. ♦ A lua, a purta, a duce cu sine. ♦ fig. A îndemna, a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”