tăbăcit

tăbăcit
TĂBĂCÍT1 s.n. Tăbăcire. – v. tăbăci.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

TĂBĂCÍT2, -Ă, tăbăciţi, -te, adj. (Despre piele) Care a fost transformat, cu ajutorul tananţilor, într-un produs moale, suplu, impermeabil, elastic şi rezistent la uzură. ♦ fig. (Despre pielea sau trupul omului) Ars de soare şi de vânt; bătătorit de muncă; bătucit, înăsprit. – v. tăbăci.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

TĂBĂCÍT adj. argăsit, (reg.) cruşit, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubit. (Piei tăbăcit.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

TĂBĂCÍT s. v. tăbăcire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

tăbăcít s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TĂBĂCÍ//T tăbăcittă (tăbăcitţi, tăbăcitte) 1) (despre piei) Care a fost supus procesului de tăbăcire. 2) fig. (despre pielea omului, mâini, faţă) Care este înăsprit de acţiunea unor factori externi (vânt, soare etc.). /v. a tăbăci
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • cruşi — CRUŞÍ, cruşesc, vb. IV. tranz. (reg.) A argăsi, a tăbăci. – Din ucr. krušyty. Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CRUŞÍ vb. v. argăsi, tăbăci. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cruşí …   Dicționar Român

  • dubit — DUBÍT, Ă, dubiţi, te, adj. (reg.) 1. (Despre piei) Argăsit, tăbăcit. 2. (Despre in, cânepă etc.) Muiat, topit, destrămat. – v. dubi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DUBÍT adj. v. argăsit, tăbăcit. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • argăsit — ARGĂSÍT1 s.n. Faptul de a argăsi. – v. argăsi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ARGĂSÍT2, Ă, argăsiţi, te, adj. (Despre piei, blănuri) Prelucrat pentru a deveni trainic şi impermeabil; tăbăcit, (reg.) dubit, încruşit. – v.… …   Dicționar Român

  • depila — DEPILÁ, depiléz, vb. I. tranz. 1. A îndepărta părul de pe pielea pregătită pentru tăbăcit. 2. A îndepărta părul de pe corp sau de pe faţă (smulgându l sau distrugându l cu ajutorul razelor Roentgen, al unor pensete speciale sau al substanţelor… …   Dicționar Român

  • dubă — DÚBĂ1, dube, s.f. Autodubă. ♦ Vehicul închis, prevăzut cu ferestruici şi gratii, cu care se transportă deţinuţii. ♦ fig. Puşcărie, temniţă. – cf. scr. d u b a k . Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DÚBĂ2, dube, s.f. 1. Luntre mică …   Dicționar Român

  • tăbăcitor — TĂBĂCITÓR, OÁRE, tăbăcitori, oare, adj. Care are proprietatea de a tăbăci; argăsitor. ♦ (Substantivat, n.) Butoi în care se ţine argăseala. – Tăbăci + suf. tor. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TĂBĂCITÓR adj. argăsitor. (Substanţe… …   Dicționar Român

  • tăbăcăresc — TĂBĂCĂRÉSC, EÁSCĂ, tăbăcăreşti, adj. Care aparţine tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. ♢ Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. – Din tăbăcar + suf. esc. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM  TĂBĂCĂRÉSC …   Dicționar Român

  • cenuşe — cenúşe s.f. – 1. Reziduu rămas după arderea unui corp. – 2. Pulbere, praf, nimic. – Mr. ţinuşă, megl. ţănuşă, , istr. ţeruşe. lat. cinus, vulg. cinus (neutr., acuz. cinus), prin intermediul unui der. colectiv *cĭnusĭa (Densusianu, Hlr., 138;… …   Dicționar Român

  • croşit — CROŞÍT adj. v. argăsit, tăbăcit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • cruşeală — CRUŞEÁLĂ s.f. (reg.) Argăseală. – Cruşi + suf. eală. Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CRUŞEÁLĂ s. v. argăseală, argăsire, argăsit, tăbăceală, tăbăcire, tăbăcit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cruşeálă s. f., g. d …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”