tangenţial — TANGENŢIÁL, Ă, tangenţiali, e, adj. Privitor la tangentă; care este asemănător cu o tangentă. ♦ fig. (Adesea adverbial) Atins în treacăt; p. ext. indirect, printre altele. [pr.: ţi al] – Din fr. tangentiel. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
întrezări — ÎNTREZĂRÍ, întrezăresc, vb. IV. tranz. A zări, a vedea în chip vag, a desluşi anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt); a întrevedea. – Între1 + zări (după fr. entrevoir). Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNTREZĂRÍ vb. 1. v.… … Dicționar Român
trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… … Dicționar Român
trecere — TRÉCERE, treceri, s.f. 1. Faptul de a (se) trece. ♢ loc. adv. În trecere = în treacăt, în fugă; fugitiv. ♦ (concr.) Loc pe unde se poate trece. ♦ (concr.) Construcţie amenajată într un anumit loc pentru a permite trecerea (1) unui vehicul peste… … Dicționar Român
arunca — ARUNCÁ, arúnc, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanţă oarecare, imprimându i o mişcare violentă; a azvârli. ♢ expr. A arunca (ceva) In aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A( şi) arunca ochii (sau o… … Dicționar Român
atinge — ATÍNGE, atíng, vb. III. 1. tranz. şi refl. A lua contact direct (dar superficial, uşor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafaţă. A atins în zbor vârful copacilor. 2. tranz. A lovi, a izbi (uşor). L a atins pe umăr. ♦ (arg.) A trage cuiva o… … Dicționar Român
fugă — FÚGĂ1, fugi, s.f. 1. Deplasare cu paşi mari şi repezi; alergare, goană. ♢ loc. adv. Din (sau în) fugă sau (reg.) de a fuga = în timp ce fuge, fugind; p. ext. în grabă, în treacăt, fără o examinare mai atentă. Pe fugă = repede, grăbit. Cu fuga =… … Dicționar Român
menţiona — MENŢIONÁ, menţionez, vb. I. tranz. A semnala ceva (verbal sau în scris), a aminti (în treacăt); a pomeni. ♦ A specifica, a consemna. [pr.: ţi o ] – Din fr. mentionner. Trimis de LauraGellner, 27.05.2004. Sursa: DEX 98 MENŢIONÁ vb. 1. v. aminti … Dicționar Român
pomeni — POMENÍ, pomenesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A aminti de cineva sau de ceva (în treacăt), fără a insista; a aduce (intenţionat) vorba despre cineva sau despre ceva. ♦ refl. impers. A se menţiona lucruri, fapte a căror amintire se transmite… … Dicționar Român
zări — ZĂRÍ, zăresc, vb. IV. 1. tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedesluşit (din cauza depărtării sau a întunecimii); a întrezări. ♢ expr. A zări ca prin sită (sau ca printr o pânză) = a vedea numai conturul obiectelor, fără a distinge bine forma şi… … Dicționar Român
