- zări
- ZĂRÍ, zăresc, vb. IV. 1. tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedesluşit (din cauza depărtării sau a întunecimii); a întrezări. ♢ expr. A zări ca prin sită (sau ca printr-o pânză) = a vedea numai conturul obiectelor, fără a distinge bine forma şi culoarea, a vedea neclar, confuz. ♦ A vedea (ceva) numai în treacăt, în fugă. ♦ intranz. şi refl. impers. (Rar) A vedea. 2. tranz. A observa, a băga de seamă, a descoperi pe cineva sau ceva; a remarca. 3. refl. A se arăta, a se ivi; a apărea, a se vedea. ♢ expr. A se zări de ziuă = a se face ziuă, a se revărsa zorile, a se lumina de ziuă. (Rar) A se zări de lună = a apărea, a ieşi luna. 4. intranz. (pop.) A străluci, a lumina. – Din zare.Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98ZĂRÍ vb. 1. v. vedea. 2. a (se) vedea. (Îl zări venind spre noi.) 3. v. apărea. 4. a observa, a percepe, a remarca, a reţine, a sesiza, a vedea, (înv.) a privi. (N-ai zări nici o schimbare ?)Trimis de siveco, 24.08.2008. Sursa: SinonimeZĂRÍ vb. v. lumina, străluci.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimezărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zărésc, imperf. 3 sg. zăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zăreáscăTrimis de siveco, 24.08.2008. Sursa: Dicţionar ortograficA ZĂR//Í zăriésc tranz. 1) (obiecte, fiinţe) A vedea în zare, fără a face o distincţie netă; a întrezări; a întrevedea. 2) (obiecte, fiinţe) A vedea în treacăt; a distinge fugitiv cu privirea; a observa. 3) A descoperi din întâmplare. /Din zareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE ZĂR//Í pers. 3 se zăriéşte intranz. A-şi face brusc apariţia; a se lăsa văzut pe neaşteptate; a apărea; a se arăta; a se ivi; a se isca. ♢ zări de ziuă a se face ziuă; a se lumina de ziuă. /Din zareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.