tocănit — TOCĂNÍT, tocănituri, s.n. Faptul de a tocăni. – v. tocăni. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOCĂNÍT s. v. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocă nire, ciocănit, ciocănitură. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
tocănire — TOCĂNÍRE, tocăniri, s.f. Acţiunea de a tocăni şi rezultatul ei; bocănit, ciocănitură. – v. tocăni. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOCĂNÍRE s. v. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocă nire, ciocănit,… … Dicționar Român
Òtočanin — m (Òtočānka ž) 〈N mn {{tag1=2}}Ȍ{{/tag1}}točani〉 stanovnik Otoka … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
òtočanin — m (òtočānka ž) 〈N mn ȍtočani〉 onaj koji je rodom s otoka, onaj koji živi na otoku … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
cicăli — CICĂLÍ, cicălesc, vb. IV. tranz. A certa mereu, a face cuiva reproşuri repetate pentru fapte mărunte. – Et.nec. Trimis de viorelgrosu, 10.08.2007. Sursa: DEX 98 CICĂLÍ vb. a bodogăni, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, (pop. şi fam.) a boscorodi,… … Dicționar Român
ciocăni — CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. 1. intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într un corp tare; spec. a bate cu degetul (îndoit) în uşă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenţia etc.). ♦ tranz. A lovi uşor cu… … Dicționar Român
docăni — DOCĂNÍ vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, moraliza, mustra. Trimis de siveco, 15.10.2008. Sursa: Sinonime docăní ( nésc, ít), vb. – A pisa, a insista, a deranja. – var. docăi. Creaţie expresivă, cf. tocăni, bocăni. În Olt. şi Munt.… … Dicționar Român
murdări — MURDĂRÍ, murdăresc, vb.IV. tranz. şi refl. 1. A (se) face murdar, a (se) umple de murdărie; a (se) păta, a (se) mânji. 2. fig. A (se) compromite, a (se) înjosi, a (se) degrada. – Din murdar. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A… … Dicționar Român
poc — interj. Cuvânt care redă un sunet (înfundat) produs de lovirea cu (sau de) un obiect tare, de o izbitură, de descărcarea unei arme, de ceva care plesneşte sau crapă, de bătăile (repetate) în uşă etc. – Onomatopee. Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004 … Dicționar Român
toc — TOC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într un obiect sau într un material tare. – Onomatopee. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOC2, tocuri, s.n. 1. Cutie ori suport de lemn … Dicționar Român
