sălbăticitură — SĂLBĂTICITÚRĂ s. v. bestie, dihanie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime sălbăticitúră, sălbăticitúri, s.f. (reg.) sălbăticiune. Trimis de blaurb, 21.11.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
ciută — CIÚTĂ, ciute, s.f. Femela cerbului; cerboaică. ♦ Epitet dat unei fete sau femei tinere suple, cu mişcări vioaie şi pline de eleganţă. – cf. alb. s h u t ë. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CIÚTĂ s. (zool.) cerboaică. (ciută e femela… … Dicționar Român
fiară — FIÁRĂ, fiare, s.f. Animal sălbatic mare; bestie. ♦ fig. Om extrem de rău, de crud, de violent. – lat. fera. Trimis de LauraGellner, 10.05.2004. Sursa: DEX 98 FIÁRĂ s. bestie, dihanie, jivină, lighioană, sălbăticiune, (pop.) gadină, jiganie,… … Dicționar Român
gad — s. v. bestie, dihanie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime gad, s.m. sg. (reg.) Pureci, păduchi. Trimis de claudia, 01.12.2005. Sursa: DAR gad s.m. – (Trans.) Animal, gînganie, lighioană. sl … Dicționar Român
gadină — GÁDINĂ, gadine, s.f. (pop.) Animal sălbatic; jivină, dihanie. – Din bg. gadină. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GÁDINĂ s. v. bestie, dihanie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
jiganie — JIGÁNIE, jigănii, s.f. (fam.) Animal sălbatic; jivină, lighioană; p. ext. animal domestic. – Contaminare între jivină şi gânganie. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 JIGÁNIE s. v. bestie, dihanie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune.… … Dicționar Român
răutate — RĂUTÁTE, (2, 3) răutăţi, s.f. 1. Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ♢ loc. adv. Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, maliţios. 2. (pop.; mai ales la pl.) Slăbiciune, păcat, defect. 3. (concr.) Faptă… … Dicționar Român
sălbatic — SĂLBÁTIC, Ă, sălbatici, ce, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre animale) Care nu este domesticit sau îmblânzit; p. ext. greu de stăpânit, nedomolit, aprig, focos. ♦ (Despre ochi, privire etc.) Care exprimă nelinişte, spaimă sau violenţă,… … Dicționar Român
sălbăticie — SĂLBĂTICÍE, sălbăticii, s.f. 1. Stare în care se află animalele sălbatice; p. ext. însuşire a ceea ce este sălbatic; cruzime, barbarie; brutalitate; faptă de om sălbatic, crud, brutal. ♢ loc. adv. Cu sălbăticie = fioros, sălbatic. 2. Stare a… … Dicționar Român
sălbăticime — SĂLBĂTICÍME, sălbăticimi, s.f. 1. Mulţime de animale sălbatice, totalitatea animalelor sălbatice. 2. Loc sălbatic, nelocuit, departe de orice aşezare omenească (civilizată). [var.: (pop.) sălbătăcíme s.f.] – Sălbatic + suf. ime. Trimis de… … Dicționar Român
