vlădică — VLĂDÍCĂ, vlădici, s.m. 1. Episcop. 2. (înv.) Stăpânitor, domn, principe. – Din sl. vladika. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 VLĂDÍCĂ s. v. cârmuitor, conducător, domn, domnitor, episcop, monarh, stăpânitor, suveran, vodă,… … Dicționar Român
şpan — ŞPAN1, şpani, s.m. 1. (În orânduirea feudală din Transilvania) Titlu dat nobilului care avea funcţia corespunzătoare vicontelui sau contelui din Apus; nobil care deţinea acest titlu; stăpânitor sau (mai târziu) şef administrativ al unui ţinut. 2 … Dicționar Român
biruitor — BIRUITÓR, OÁRE, biruitori, oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care a învins. [pr.: ru i ] – Birui + suf. tor. Trimis de paula, 22.11.2007. Sursa: DEX 98 Biruitor ≠ bătut, înfrânt, învins Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BIRUITÓR … Dicționar Român
conducător — CONDUCĂTÓR, OÁRE, conducători, oare, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. Care conduce, de conducere. 2. (Despre corpuri, în sintagma) Bun (sau rău) conducător de căldură (sau de electricitate) = care are însuşirea de a transmite (sau de a nu transmite)… … Dicționar Român
crai — CRAI, crai, s.m. 1. (Astăzi poetic sau în basme) Împărat, rege, domnitor. ♢ (Cei trei) crai de la răsărit = magi. ♢ Compus: crai nou = luna în prima ei fază, când are forma unei seceri subţiri; lună nouă. 2. Bărbat uşuratic, care se ţine de… … Dicționar Român
cârmaci — CÂRMÁCI, cârmaci, s.m. 1. Persoană, sportiv care manevrează cârma unei ambarcaţii, a unei nave. 2. fig. Cârmuitor, conducător. – Din bg. kărmač. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÂRMÁCI s. (mar.) pilot. (cârmaci pe o navă.) Trimis… … Dicționar Român
dominantă — DOMINÁNT adj. 1. v. stăpânitor. 2. v. predominant. 3. v. caracteristic. Trimis de siveco, 26.01.2009. Sursa: Sinonime DOMINÁNT//Ă dominantăe f. 1) Parte care domină; element caracteristic. 2) muz. Sunet care domină în modul major sau în cel… … Dicționar Român
domni — DOMNÍ, domnesc, vb. IV. intranz. A conduce un principat, o ţară, o împărăţie în calitate de domn (3). ♦ fig. A fi stăpânitor, a stăpâni. Între noi va domni pacea. 2. A o duce foarte bine, a nu avea nici o grijă. 3. fig. (Despre o înălţime, o… … Dicționar Român
domnitor — DOMNITÓR, OÁRE, domnitori, oare, s.m., adj. I. s.m. Domn (3); spec. titlu purtat de suveranii României între 1859 şi 1881; persoanaă care avea acest titlu. II. adj. 1. (În sintagma) Familie (sau casă) domnitoare = dinastie. 2. fig. (Rar) Care… … Dicționar Român
gospodar — GOSPODÁR, gospodari, s.m., adj.m. 1. s.m. Om care posedă o gospodărie. 2. s.m., adj.m. (Om) care dovedeşte pricepere, chibzuială în conducerea unei gospodării (personale, de stat etc.), a unei instituţii, organizaţii etc. 3. s.m. (reg.) Soţ (în… … Dicționar Român
