- stâlci
- STÂLCÍ, stâlcesc, vb. IV. tranz. 1. A deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi pe cineva sau ceva prin lovire; p. ext. a bate tare pe cineva. ♦ refl. A se lovi tare (izbindu-se de ceva, căzând etc.). 2. fig. A pronunţa prost un cuvânt, deformându-i sunetele; a vorbi prost o limbă; a executa deformat o melodie; a poci. – Din sl. sŭtlačiti.Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98STÂLCÍ vb. 1. v. strivi. 2. v. snopi. 3. a deforma, a denatura, a poci, a schimonosi, a scâlcia, a stropşi, (fig.) a schingiui. (stâlci cuvintele unei limbi, când vorbeşte.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimestâlcí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. stâlcésc, imperf. 3 sg. stâlceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. stâlceáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA STÂLC//Í stâlciésc tranz. 1) A strivi prin lovire. A-şi stâlci piciorul. 2) A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a snopi; a făcălui; a tăbăci; a stropşi; a toropi. 3) fig. (cuvinte, melodii etc.) A denatura, încălcând grav corectitudinea firească; a poci; a schingiui. /<sl. sutlaţitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE STÂLC//Í mă stâlciésc intranz. A se lovi de ceva cu putere, strivindu-şi un membru sau o parte a organismului. /<sl. sutlaţitiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXstîlcí (-césc, -ít), vb. – 1. A strivi, a zdrobi. – 2. A deforma, a poci. – 3. A deşela, a lovi. sl. sŭtlačiti, sŭtlačą sau sŭtlĕšti, sutlĕką, sau sŭtlŭšti, sŭtlŭką "a lovi" (Cihac, II, 359), sau poate din sl. istlačiti "a lovi", cf. bg. tlăča "a strica" (› megl. tălţǫs "a ucide"). – Der. stîlceală, s.f. (ciomăgeală, bătaie).Trimis de blaurb, 22.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.