străbate

străbate
STRĂBÁTE, străbát, vb. III. 1. tranz. şi intranz. A trece printr-un corp, a pătrunde prin..., a traversa, a răzbi. 2. tranz. A trece pe o suprafaţă în diferite sensuri, pe toată întinderea ei, de la un capăt la altul; a parcurge, a cutreiera, a traversa. 3. intranz. A trece pe undeva cu greu, învingând obstacole; a răzbate. ♦ A ajunge la... ♦ fig. A izbuti, a reuşi. – Stră- + bate.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRĂBÁTE vb. 1. v. pătrunde. 2. v. răzbate. 3. a despica. (O pasăre străbate văzduhul.) 4. a intra, a pătrunde. (Lumina străbate pe fereastră.) 5. v. ajunge. 6. a face, a merge, a parcurge. (străbate zilnic 10 km.) 7. v. parcurge. 8. (SPORT) a acoperi, a parcurge. (Atletul a străbate dstanţa de 5000 m în ...) 9. a colinda, a cutreiera, a parcurge, a vântura, (pop. şi fam.) a bate, (pop.) a călca, a ocoli, a petrece, (înv. şi reg.) a răzbate, (înv.) a plimba, (rar fig.) a treiera. (străbate pe rând oraşele şi satele.) 10. v. colinda. 11. v. parcurge.
Trimis de siveco, 20.03.2008. Sursa: Sinonime

străbáte vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. străbát, 1 pl. străbátem, 2 pl. străbáteţi; part. străbătút
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A STRĂBÁTE străbát 1. tranz. 1) (medii) A pătrunde de la o margine la alta, trecând prin interior. Glontele a străbătut peretele. 2) (suprafeţe întinse) A parcurge de la un capăt la altul; a traversa. străbate toată ţara. ♢ străbate pământul în lung şi în lat a călători mult. 2. intranz. v. A RĂZBATE. /stră- + a bate
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

străbáte (-t, ătút), vb. – 1. A parcurge. – 2. A traversa, a trece dintr-o parte în cealaltă. – 3. A pătrunde, a intra, a ajunge la. – Mr. străbat(ire). De la bate cu pref. stră-. Der. directă de la un lat. *extrabattĕre (Pascu, I, 50) este improbabilă. – Der. străbătător, adj. (pătrunzător; deştept).
Trimis de blaurb, 26.01.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • strãbáte — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. strãbát, 1 pl. strãbátem, 2 pl. strãbáteţi; part. strãbãtút …   Romanian orthography

  • parcurge — PARCÚRGE, parcúrg, vb. III. tranz. 1. (Adesea fig.) A străbate un drum sau o distanţă (de la un capăt la altul); a se deplasa, a merge (până la capăt). 2. A trece cu privirea sau cu ochii peste ceva, a se uita în treacăt la ceva. ♦ spec. A citi… …   Dicționar Român

  • traversa — TRAVERSÁ, traversez, vb. I. tranz. A trece de pe o parte (a unui loc, a unui drum) pe cealaltă parte; a trece peste... ♦ A străbate, a tăia de a curmezişul (munţi, ţări, mări, oceane etc.) ♦ fig. A trăi, a simţi, a suporta (o anumită vreme).… …   Dicționar Român

  • cutreiera — CUTREIERÁ, cutréier, vb. I. 1. tranz. A străbate, a colinda (în lung şi în lat), a umbla (din loc în loc); p. ext. a hoinări, a vagabonda. ♦ A umbla adesea prin...; a frecventa. Cutreiera parcurile. 2. refl. (Neobişnuit) A se perinda. [pr.: tre… …   Dicționar Român

  • flux — FLUX, fluxuri, s.n. 1. Fază de ridicare periodică a nivelului apei oceanelor sau a mărilor deschise, în cadrul fenomenului de maree, sub influenţa mişcării de rotaţie a Pământului şi a atracţiei Lunii şi a Soarelui. ♦ fig. Revărsare puternică,… …   Dicționar Român

  • imergent — IMERGÉNT, Ă, imergenţi, te, adj. (Despre raze luminoase) Care străbate un mediu oarecare. – Din fr. immergent. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  imergént adj. m., pl. imergénţi; f. sg. imergéntă, pl …   Dicționar Român

  • pătrunde — PĂTRÚNDE, pătrúnd, vb. III. 1. tranz. şi intranz. A trece prin..., a străbate, a străpunge, a răzbate, a penetra; a perfora, a găuri. ♦ (Despre sunete, zgomote etc.) A ajunge până la a se propaga prin spaţiu, a se face auzit. ♦ tranz. A privi cu… …   Dicționar Român

  • străbătător — STRĂBĂTĂTÓR, OÁRE, străbătători, oare, adj. 1. Care străbate sau care pătrunde prin ceva. ♦ fig. Care învinge cu uşurinţă piedicile; răzbătător. 2. Care cutreieră, care parcurge un loc, o suprafaţă. – Străbate + suf. ător. Trimis de LauraGellner …   Dicționar Român

  • vasculariza — VASCULARIZÁ, pers. 3 vascularizează, vb. I. tranz. (med.; despre vase de sânge) A străbate un ţesut, un organ etc. – Din fr. vasculariser, engl. vascularize. Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX 98  vascularizá vb …   Dicționar Român

  • Миорица — Чабан в горах Румынии «Миорица» (рум. Mioriţa) румынская пасторальная баллада. Считается одной из вершин румынского …   Википедия

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”