smicura

smicura
SMICURÁ, smícur, vb. I. tranz. 1. A culege boabele de pe un ştiulete de porumb; (despre păstăioase) a bate păstăile uscate pentru a separa boabele (de mazăre, etc.). 2. (fig.) A călca în picioare. (din smâc1, in loc de smicula, ca şi în zgribuli > zgriburi; sau din lat. exmicŭlāre < mica)
Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER

SMICURÁ vb. v. biciui, dezghioca, mărunţi, pisa sfărâma, şfichiui, zdrobi.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • biciui — BICIUÍ, biciuiesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi cu biciul. ♦ tranz. A lovi cu ceva (subţire ca biciul), producând usturime; a flagela; a cravaşa. 2. tranz. fig. A critica, a satiriza fără cruţare. [prez. ind. şi bíciui. – var.: ( …   Dicționar Român

  • dezghioca — DEZGHIOCÁ, dezghióc, vb. I. tranz. A deschide, a desface şi a îndepărta învelişul anumitor fructe sau legume; a scoate un fruct din coajă sau boabele dintr o păstaie. ♦ A desface pănuşile sau boabele de pe ştiuletele de porumb. – lat.… …   Dicționar Român

  • pisa — PISÁ, pisez, vb. I. tranz. 1. A zdrobi, a sfărâma o substanţă, un corp solid prin loviri repetate (cu pisălogul, cu ciocanul etc.), pentru a le face mai mărunte sau a le preface în praf. 2. A bătători, a bătuci, a frământa cu picioarele zăpada,… …   Dicționar Român

  • sfărâma — SFĂRÂMÁ, sfărâm, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) sparge, a (se) desface în bucăţi mici; a (se) fărâmiţa, a (se) zdrobi. ♢ expr. (tranz.) A sfărâma lanţurile (robiei) = a cuceri libertatea. A şi sfărâma capul (sau mintea) = a depune eforturi… …   Dicționar Român

  • smâc — SMÂC1 interj. Cuvânt care exprimă ideea de mişcare precipitată. (onomat., cf. hâc, bâc, zvâc, zgâţ ) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER  SMÂC2 s.n. 1. Laţ. 2. Jucărie în formă de arc (1). (din smâc1; pentru sensul (1.) cf. zbilţ) Trimis de… …   Dicționar Român

  • şfichiui — ŞFICHIUÍ, şfichiuiesc, vb. IV. tranz. A atinge cu şfichiul (II 1), a lovi scurt; p. ext. a biciui, a plesni. ♦ fig. A înţepa cu vorba, a ironiza, a persifla. [pr.: chiu i] – Şfichi + suf. ui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”