simţire

simţire
SIMŢÍRE, simţiri, s.f. 1. Faptul de a simţi; sensibilitate (1). 2. Trăire afectivă, afect, sentiment. 3. Stare normală a organismului în care omul este pe deplin conştient de ceea ce se petrece în jurul lui, fiind stăpân pe simţurile şi pe facultăţile lui intelectuale. ♢ loc. adj. Fără simţire = fără cunoştinţă; leşinat. ♢ expr. A-şi pierde simţirea (sau simţirile) = a leşina. A-şi veni în simţire (sau în simţiri) = a-şi reveni din leşin; a-şi veni în fire; a-şi recăpăta stăpânirea de sine. ♦ (Rar) Simţ (1). 4. (înv. şi pop.; şi în sintagma simţire de sine) Bun-simţ, bună-cuviinţă. – v. simţi.
Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX '98

Simţire ≠ nesimţire
Trimis de siveco, 17.09.2008. Sursa: Antonime

SIMŢÍRE s. 1. sentiment, simţământ. (O simţire delicată.) 2. emotivitate, impresionabilitate, sensibilitate. (Artist de o mare simţire.) 3. pasiune, sentiment, (livr.) patos, (înv.) simţ. (A cântat cu simţire.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

SIMŢÍRE s. v. bun-simţ, sensibilitate, simţ.
Trimis de siveco, 17.09.2008. Sursa: Sinonime

simţíre s. f., g.-d. art. simţírii; pl. simţíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SIMŢÍR//E simţirei f. 1) v. A SIMŢI. 2) Caracter sensibil; sensibilitate. 3) Atitudine afectivă faţă de cineva sau ceva; simţământ. 4) Stare în care omul îşi dă seama de ceea ce se petrece în jur. ♢ Fără simţire fără cunoştinţă. A-şi pierde simţireea (sau simţireile) a-şi pierde cunoştinţa; a leşina. A-şi veni în simţire (sau în simţirei) a-şi recăpăta cunoştinţa. 5) pop. Bun simţ; bună-cuviinţă. /v. a simţi
Trimis de siveco, 30.03.2009. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • sentiment — SENTIMÉNT, sentimente, s.n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului faţă de realitate; simţământ. ♦ Afecţiune. 2. Facultatea de a simţi, de a cunoaşte, de a aprecia ceva; conştiinţă. ♦ Credinţă, impresie intimă; convingere …   Dicționar Român

  • simţ — SIMŢ, simţuri, s.n. 1. Facultate a oamenilor şi a animalelor de a percepe impresii din lumea exterioară cu ajutorul unor organe specifice; funcţiune a organismului prin care acesta recepţionează şi prelucrează o anumită categorie de stimuli… …   Dicționar Român

  • animalitate — ANIMALITÁTE s.f. Stare, atitudine, comportare ca de animal (1); lipsă de simţire, de omenie. – Din fr. animalité. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ANIMALITÁTE s. v. bestialitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • sensibile — SENSÍBILE adv. (muz.; ca indicaţie de execuţie) Cu simţire, cu înduioşare. – cuv. it. Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX 98  sensíbile adv. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  SENSÍBILE adv …   Dicționar Român

  • sensibilitate — SENSIBILITÁTE, sensibilităţi, s.f. 1. Facultate de a simţi, de a reacţiona la excitaţii, de a şi schimba, într o anumită măsură, starea iniţială sub acţiunea unui agent exterior; acuitate a simţurilor; capacitatea de a percepe senzaţii. 2.… …   Dicționar Român

  • Антоний (Плэмэдялэ) — Митрополит Антоний Mitropolitul Antonie Архиепископ Сибиуский, Митрополит Трансильванский 7 февраля 1982   29 августа 2005 …   Википедия

  • buştean — BUŞTEÁN, buşteni, s.m. Trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; partea trunchiului unui copac rămasă în pământ după tăiere; buştihan. ♢ expr. (Adverbial) A dormi buştean = a dormi adânc. A (se) lămuri buştean = a lăsa (sau a rămâne) nedumerit …   Dicționar Român

  • feeling — s.n. (Anglicism) Stare afectivă; intuiţie afectivă. ♦ (muz.) Sentiment, simţire, sensibilitate. [pron. filin. / < engl. feeling] Trimis de LauraGellner, 17.06.2007. Sursa: DN  FEELING FÍLIN/ s. n. stare afectivă; intuiţie afectivă. ♢ (muz.)… …   Dicționar Român

  • lat — LAT, Ă, (1) laţi, te, adj. (2) laturi, s.n. 1. adj. Care are o lăţime (relativ) mare. ♢ loc. adj. Lat în spate (sau în spete) = bine legat, voinic, ♢ expr. A spune vorbe mari şi late = a spune vorbe pompoase, dar fără conţinut. (fam.) A fi lată… …   Dicționar Român

  • nesimţire — NESIMŢÍRE s.f. 1. Pierdere a cunoştinţei; leşin. 2. Lipsă de bun simţ: purtare a celui nesimţit2 (1). 3. Indiferenţă, răceală; lipsă de sensibilitate. – Ne + simţire. Trimis de GabiAlex, 03.09.2008. Sursa: DEX 98  Nesimţire ≠ sensibilitate… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”