- sfichi
- sfichi s.n. (reg.) vârful biciului, pleasnă.Trimis de blaurb, 11.12.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
sfichi
Look at other dictionaries:
şfichi — ŞFÍCHI, (I) interj., (II) şfichiuri, s.n. I. interj. Cuvânt care imită şuieratul biciului. II. s.n. 1. Capătul subţire şi neîmpletit al biciului; pleasnă. ♦ Lovitură dată cu vârful biciului. ♦ fig. Vorbă răutăcioasă, răutate, împunsătură. ♢ expr … Dicționar Român
şfichi — I. interj. II. s. n., pl. şfíchiuri … Romanian orthography
pleasnă — PLEÁSNĂ, plesne, s.f. 1. (pop.) Şfichi; p. ext. bici. ♢ expr. A aduce (pe cineva) în pleasnă de bici = a aduce (pe cineva) cu mare grabă, în cel mai scurt timp. ♦ Zgomot produs de plesnirea biciului; lovitură, plesnitură de bici. 2. (reg.) Fir de … Dicționar Român
pocnitoare — POCNITOÁRE, pocnitori, s.f. 1. Nume dat unor jucării de copii care pocnesc când sunt atinse sau mişcate. 2. Şfichi (la bici). 3. (bot.) Plesnitoare. – Pocni + suf. toare. Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004. Sursa: DEX 98 POCNITOÁRE s. v. petardă … Dicționar Român
şfichiui — ŞFICHIUÍ, şfichiuiesc, vb. IV. tranz. A atinge cu şfichiul (II 1), a lovi scurt; p. ext. a biciui, a plesni. ♦ fig. A înţepa cu vorba, a ironiza, a persifla. [pr.: chiu i] – Şfichi + suf. ui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
harapnic — HARÁPNIC, harapnice, s.n. (reg.) Bici mare împletit din cânepă sau din curele, cu codiriştea scurtă şi cu şfichi de mătase la vârf (ca să pocnească tare). – Din pol. harapnik. Trimis de gall, 15.03.2009. Sursa: DEX 98 harápnic s. n., pl.… … Dicționar Român
plesnitoare — PLESNITOÁRE, plesnitori, s.f. 1. (reg.) Şfichiul biciului; pleasnă. 2. Jucărie care, prin învârtire, produce un zgomot puternic. 3. (înv. şi reg.) Disc, verigă care se pune între capătul osiei carului şi roată pentru a împiedica frecarea acestora … Dicționar Român
sgârci — sgîrcí ( césc, ít), vb. – 1. A contrage, a se strînge. – 2. (refl.) A fi meschin, a se scumpi. – var. gîrci, cîrci, şi der. sl. sŭgrŭčiti sę (Miklosich, Lecivon, 146; Cihac, II, 41; Tiktin; Berneker 369), cf. ceh. skrciti. – Der. sgîrci (var.… … Dicționar Român
ciopli — CIOPLÍ, cioplesc, vb. IV. 1. tranz. A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuţit, aşchii dintr o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ spec. A sculpta. 2. tranz. fig. A aduce… … Dicționar Român
ciopârtac — ciopârtác, ă, adj. (reg.) cu coada scurtă, cu coada fără sfichi (smocul de păr din vârf). Trimis de blaurb, 11.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
