scăpărător

scăpărător: SCĂPĂRĂTÓR, -OÁRE, scăpărători, -oare, adj., s.f. 1. adj. Care scapără; scânteietor, sclipitor. ♦ fig. Extrem de inteligent, dotat cu o inteligenţă vie. 2. s.f. Obiect (cremene, amnar, iască etc.) cu care se scapără pentru a produce scântei. ♦ (reg.) Chibrit. – Scăpăra + suf. -ător.

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCĂPĂRĂTÓR adj. v. strălucitor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scăpărătór adj. m., pl. scăpărătóri; f. sg. şi pl. scăparătoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCĂPĂRĂT//ÓR scăpărătoroáre (scăpărătoróri, scăpărătoroáre) şi fig. Care scapără; scânteietor. /a scăpăra + suf. scăpărătorător

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

scânteietor — SCÂNTEIETÓR, OÁRE, scânteietori, oare, adj. (Adesea fig.) Care scânteiază; strălucitor, sclipitor. ♦ Care pare că împrăştie scântei; viu, lucitor. ♦ fig. Extrem de inteligent. [pr.: te ie ] – Scânteia + suf. ător. Trimis de IoanSoleriu,… … Dicționar Român
scăpăra — SCĂPĂRÁ, scápăr, vb. I. intranz. 1. A produce scântei prin lovirea cremenei (cremene) cu amnarul; p. gener. (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scântei prin ciocnire. ♢ expr. Cât ai scăpăra din amnar = extrem de repede. A i scăpăra (cuiva)… … Dicționar Român
scăpărici — scăpăríci, scăpăríci, s.m. (reg.) scăpăratoare (v.); scăpărător. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
sticlitor — STICLITÓR, OÁRE, sticlitori, oare, adj. (Rar) Sclipitor, strălucitor. – Sticli + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STICLITÓR adj. v. scăpărător, scânteietor, sclipitor, strălucitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
strălucitor — STRĂLUCITÓR, OÁRE, strălucitori, oare, adj. 1. Care străluceşte, care împrăştie lumină; strălucit, lucitor. 2. (Despre ochi, privire, faţă) Plin de strălucire, expresiv, luminos. ♦ (Despre culori) Viu, violent. 3. fig. Fastuos, splendid. –… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias