chibrit — CHIBRÍT, chibrituri, s.n. Beţişor de lemn având la un capăt o gămălie din material uşor inflamabil, care se aprinde prin frecare, folosit pentru a face focul, a aprinde ţigara etc.; p. ext. cutie care conţine asemenea beţişoare. – Din tc. kĩbrĩt … Dicționar Român
cocoş — COCÓŞ, (I, III, IV) cocoşi, s.m., (II) cocoaşe, s.n. I. s.m. Masculul găinii; pasăre domestică mai mare decât găina, cu o creastă roşie dezvoltată, cu cioc ascuţit şi cu penele de diferite culori (Gallus bankiva domestica). ♢ expr. Cânta cocoşul… … Dicționar Român
scăpăra — SCĂPĂRÁ, scápăr, vb. I. intranz. 1. A produce scântei prin lovirea cremenei (cremene) cu amnarul; p. gener. (despre pietre sau corpuri dure) a scoate scântei prin ciocnire. ♢ expr. Cât ai scăpăra din amnar = extrem de repede. A i scăpăra (cuiva)… … Dicționar Român
scăpărar — SCĂPĂRÁR s. v. scăpărătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
scăpărici — scăpăríci, scăpăríci, s.m. (reg.) scăpăratoare (v.); scăpărător. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
scăpărământ — s. v. scăpărătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
scăpărător — SCĂPĂRĂTÓR, OÁRE, scăpărători, oare, adj., s.f. 1. adj. Care scapără; scânteietor, sclipitor. ♦ fig. Extrem de inteligent, dotat cu o inteligenţă vie. 2. s.f. Obiect (cremene, amnar, iască etc.) cu care se scapără pentru a produce scântei. ♦ (reg … Dicționar Român
