scutit

scutit
SCUTÍT adj. v. adăpostit, apărat, ferit, ocrotit, păzit, protejat, sigur.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • ambuscat — AMBUSCÁT, ambuscaţi, adj., s.m. (Franţuzism) (Soldat) dispensat de obligaţiile grele ale serviciului militar; (militar) scutit prin diverse aranjamente de a lupta pe front. – Din fr. embusqué. Trimis de ana zecheru, 02.12.2002. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • alodiu — ALÓDIU s.n. (În evul mediu, în Apusul şi Centrul Europei) Proprietate funciară liberă, scutită de orice sarcini de vasalitate. – Din lat. allodium. Trimis de ana zecheru, 06.01.2003. Sursa: DEX 98  alódiu s. n. [ diu pron. diu], art. alódiul; pl …   Dicționar Român

  • iscusat — iscusát, ă, adj. (înv.) care nu plăteşte impozite, scutit de dări. Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DAR  iscusát ( tă), adj. – Scutit de impozite. ngr. ἐξϰουσάτος, din lat. excusatus (Bogrea, Lui n. Iorga, omagiu, Craiova 1922, p. 51 63;… …   Dicționar Român

  • posluşnic — POSLÚŞNIC, posluşnici, s.m. 1. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Slujitor boieresc sau mănăstiresc care era scutit de dări. ♦ p. gener. (înv.) Slujitor, servitor. 2. (înv.) Infirmier. [var.: (înv.) poslújnic s.m.] – Din sl.… …   Dicționar Român

  • ruptaş — RUPTÁŞ, ruptaşi, s.m. Contribuabil care, plătind darea numită ruptă, era scutit de orice bir. – Ruptă + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ruptáş s. m., pl. ruptáşi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • salahor — SALAHÓR, salahori, s.m. Muncitor necalificat, plătit cu ziua, care lucrează mai ales la construcţii de case, de şosele etc., (în trecut) ţăran scutit de dări, pus de domnie la dispoziţia Porţii Otomane pentru repararea cetăţilor turceşti,… …   Dicționar Român

  • scut — SCUT, scuturi, s.n. 1. Armă defensivă de metal, de piele etc., de diverse forme şi mărimi, cu care luptătorii din antichitate şi din evul mediu îşi apărau pieptul de lovituri; pavăză. ♦ (Rar) Blazon (în formă de scut 1). 2. fig. Apărare, ocrotire …   Dicționar Român

  • scutelnic — SCUTÉLNIC, scutelnici, s.m. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Ţăran care, în schimbul unor obligaţii suplimentare faţă de domn sau de stăpânul de moşie, era scutit de plata birului domnesc. – Scuti + suf. elnic. Trimis de ionel… …   Dicționar Român

  • slobod — SLÓBOD, Ă, slobozi, de, adj. (pop.; în concurenţă cu liber) 1. (Despre oameni) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice şi cetăţeneşti : liber. ♦ (Despre popoare, state) Independent, neatârnat. ♦ (Despre oraşe) Autonom. 2. (Despre… …   Dicționar Român

  • adăpostit — ADĂPOSTÍT adj. apărat, ferit, ocrotit, păzit, protejat, sigur, (înv.) scutit. (Un loc adăpostit.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”