sclivisí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. sclivisésc, imperf. 3 sg. scliviseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. scliviseáscã … Romanian orthography
scliviseală — SCLIVISEÁLĂ, scliviseli, s.f. 1. (pop. şi fam.) Sclivisire. 2. (concr.) Strat subţire de tencuială de ciment aplicat pe suprafaţa unui element de construcţie pentru a obţine suprafeţe netede şi impermeabile. – Sclivisi + suf. eală. Trimis de… … Dicționar Român
sclivisire — SCLIVISÍRE, sclivisiri, s.f. Acţiunea de a (se) sclivisi şi rezultatul ei: dichisire; netezire, lustruire. – v. sclivisi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCLIVISÍRE s. v. aranjare, dichiseală, dichi sire, ferchezuială, ferchezuire … Dicționar Român
dichisi — DICHISÍ, dichisesc, vb. IV. refl. (pop. şi fam.) A se îmbrăca îngrijit; a se găti frumos şi curat, a se ferchezui; (peior (peiorativ).) a se găti prea mult. ♦ tranz. A potrivi ceva cu migală; a aranja (cu toate dichisurile). – Din ngr. diíkisa… … Dicționar Român
găti — GĂTÍ, gătesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) îmbrăca (frumos); a (se) împodobi. 2. refl. şi tranz. A (se) pregăti pentru o acţiune, de obicei pentru o deplasare. 3. tranz. A face, a prepara mâncare (prin fierbere, prăjire etc.). 4. tranz. şi… … Dicționar Român
nivela — NIVELÁ, nivelez, vb. I. tranz. A face să fie la acelaşi nivel; a realiza o suprafaţă plană. ♦ fig. A pune pe acelaşi plan, a face să dispară diferenţele; a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferenţa de nivel dintre două… … Dicționar Român
sclipi — SCLIPÍ, sclipesc, vb. IV. intranz. A luci (cu o lumină vie şi tremurătoare sau intermitentă); a scânteia, a străluci. ♦ (Despre ochi, privire) A scânteia (din cauza unei emoţii), a avea o strălucire deosebită, nefirească. – cf. c l i p i . Trimis … Dicționar Român
sclivisit — SCLIVISÍT, Ă, sclivisiţi, te, adj. 1. (pop. şi fam; despre oameni; adesea substantivat) Dichisit, gătit, aranjat. 2. Netezit, lustruit; şlefuit; lucios. – v. sclivisi. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCLIVISÍT adj. v. aranjat,… … Dicționar Român
spilcui — SPILCUÍ, spilcuiésc, vb. IV. refl. (fam.) A şi îngriji în mod deosebit (şi exagerat) înfăţişarea şi ţinuta; a se găti, a se dichisi (excesiv). – Spilcă + suf. ui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPILCUÍ vb. v. găti. Trimis de… … Dicționar Român
şlefui — ŞLEFUÍ, şlefuiesc, vb. IV tranz. 1. A prelucra o suprafaţă dură prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, pentru a o netezi sau pentru a i da o anumită formă; a lustrui. ♦ fig. A cizela, a retuşa, a perfecţiona un text literar. ♦ refl. fig.… … Dicționar Român
