şlefui

şlefui
ŞLEFUÍ, şlefuiesc, vb. IV tranz. 1. A prelucra o suprafaţă dură prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, pentru a o netezi sau pentru a-i da o anumită formă; a lustrui. ♦ fig. A cizela, a retuşa, a perfecţiona un text literar. ♦ refl. fig. (Despre oameni) A deveni rafinat, a se civiliza. 2. A tăia suprafaţa unei pietre (preţioase) în faţete fine (pentru a-i mări valoarea şi strălucirea). – Din germ. schleifen.
Trimis de LauraGellner, 24.03.2008. Sursa: DEX '98

ŞLEFUÍ vb. 1. a lustrui, (înv. şi reg.) a sclivisi. (A şlefui un obiect metalic.) 2. a netezi. (A şlefui o suprafaţă metalică.) 3. v. cizela.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ŞLEFUÍ vb. v. civiliza, cizela, cultiva, rafina, stila, stiliza.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

şlefuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şlefuiésc, imperf. 3 sg. şlefuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şlefuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ŞLEFU//Í şlefuiésc tranz. 1) (suprafeţe dure) A prelucra prin diverse operaţii tehnice (pentru a netezi). 2) (pietre scumpe, cristale etc.) A tăia formând multe faţete (pentru a mări strălucirea). 3) fig. (texte) A îmbunătăţi prin redactare minuţioasă; a ciopli; a cizela. 4) fig. A face să se şlefuiască. /<germ. Schleifen
Trimis de siveco, 30.12.2004. Sursa: NODEX

A SE ŞLEFU//Í mă şlefuiésc intranz. (despre persoane) A-şi forma deprinderi de com-portare politicoasă; a deveni manierat; a se ciopli; a se civiliza; a se cizela. /<germ. Schleifen
Trimis de siveco, 30.12.2004. Sursa: NODEX

şlefuí (-uésc, -ít), vb. 1. A netezi un perete. – 2. A pili, a poliza. – 3. A lustrui, a glănţui. – var. şlifui. germ. schleifen, prin intermediul pol. šlifować (Cihac, II, 390; Borcea 208). – Der. şlefuială, s.f. (lustruit); şlefuitor, s.m. (lustruitor).
Trimis de blaurb, 23.12.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • şlefuí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şlefuiésc, imperf. 3 sg. şlefuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. şlefuiáscã …   Romanian orthography

  • cizela — CIZELÁ, cizelez, vb. I. 1. tranz. A prelucra. a finisa sau a ornamenta cu dalta, cu ciocanul etc. diferite obiecte (de metal) pentru a le da forma sau aspectul dorit. 2. tranz. fig. A aduce îmbunătăţiri (de stil, de exprimare) unei lucrări… …   Dicționar Român

  • bizota — BIZOTÁ, bizotez, vb. I. tranz. A şlefui oblic muchiile unei oglinzi, ale unei pietre preţioase etc. – Din fr. biseauter. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bizotá vb., ind. prez. 1 sg. bizotéz, 3 sg …   Dicționar Român

  • ciopli — CIOPLÍ, cioplesc, vb. IV. 1. tranz. A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuţit, aşchii dintr o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ spec. A sculpta. 2. tranz. fig. A aduce… …   Dicționar Român

  • faţeta — FAŢETÁ, faţetez, vb. I. tranz. A şlefui, a tăia în faţete. – Din fr. facetter. Trimis de LauraGellner, 06.05.2004. Sursa: DEX 98  faţetá vb., ind. prez. 1 sg. faţetéz, 3 sg. şi …   Dicționar Român

  • reşlefui — REŞLEFUÍ, reşlefuiésc, vb. IV. tranz. A şlefui din nou pentru a netezi mai bine, pentru a da o formă mai bună. – Re1 + şlefui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  reşlefuí vb. şlefui Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • civiliza — CIVILIZÁ, civilizez, vb. I. tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni civilizat – Din fr. civiliser. Trimis de hai, 21.05.2004. Sursa: DEX 98  A (se) civiliza ≠ a (se) îndobitoci, a (se) sălbătăci Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • stila — STILÁ, stilez, vb. I. refl. şi tranz. A (se) forma, a (se) deprinde să se comporte conform regulilor de bună creştere, specifice oamenilor civilizaţi, culţi. – Din fr. styler. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STILÁ vb. a se civiliza …   Dicționar Român

  • şlefuire — ŞLEFUÍRE, şlefuiri, s.f. Acţiunea de a şlefui şi rezultatul ei; şlefuit1. – v. şlefui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŞLEFUÍRE s. 1. lustruire, lustruit, şlefuit, (înv.) sclivisire. (şlefuire unui obiect metalic.) 2. netezire …   Dicționar Român

  • şlefuit — ŞLEFUÍT1 s.n. Şlefuire. – v. şlefui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŞLEFUÍT2, Ă, şlefuiţi, te, adj. 1. Cizelat, lustruit. ♦ fig. Manierat, rafinat. 2. (Despre pietre preţioase, cristale) Cu suprafaţa tăiată în faţele fine… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”