contorsionat — CONTORSIONÁT, Ă, contorsionaţi, te, adj. 1. Sucit, răsucit; (despre oameni) cu trupul sau o parte a trupului strâmbată (din cauza unei infirmităţi sau a unei suferinţe trecătoare). 2. fig. (Despre stil) Lipsit de armonie, necurgător; chinuit. [pr … Dicționar Român
convolut — CONVOLÚT1, convoluturi, s.n. Grup de scrieri care apar izolat în cataloagele unei biblioteci sau într o arhivă. – Din germ. Konvolut. Trimis de IoanSoleriu, 30.11.2005. Sursa: DEX 98 CONVOLÚT2, Ă, convoluţi, te, adj. (Despre organe) Răsucit în… … Dicționar Român
involut — INVOLÚT, Ă, involuţi, te, adj. (bot.; despre un organ) Răsucit spre interior. – Din lat. involutus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 involút adj. n., f. involútă; pl. n. şi … Dicționar Român
batir — BATÍR, batire, s.n. Fir de bumbac răsucit uşor, puţin mai gros decât aţa de cusut, întrebuinţat la însăilat. – et. nec. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 batír s. n., pl. batíre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
creţ — CREŢ, CREÁŢĂ, (I) creţi, e, adj., (II 1) creţi, s.m. (II 4) creţe, s.f. . (II, 2,3) creţuri, s.n. I. 1. adj. (Despre păr, blană, lână etc.) Răsucit în inele; cârlionţ, buclat. 2. adj. Cu ridicături şi adâncituri; cutat, încreţit; zbârcit, ridat.… … Dicționar Român
tubă — TÚBĂ, tube, s.f. Instrument muzical de suflat din alamă, cu registru grav, format dintr un pavilion larg, un tub răsucit şi un mecanism de pistoane. – Din fr., lat. tuba. Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX 98 túbă s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
circumflex — CIRCUMFLÉX, circumflexe, adj. 1. (În sintagma) Accent circumflex = semn ortografic în formă de unghi cu vârful în sus sau de tildă, care se pune deasupra unei vocale spre a arăta că aceasta trebuie rostită lung sau, în ortografia română, spre a… … Dicționar Român
cohlee — COHLÉE s. (anat.) canal cohlear, melc membranos. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime cohlée s. f., art. cohléea, g. d. art. cohléei Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic COHLÉE s.f. Parte a urechii interne,… … Dicționar Român
dezrăsuci — DEZRĂSUCÍ, dezrăsucesc, vb. IV. tranz. A face ca un fir sau, p. gener., un obiect să nu mai fie răsucit; a desface. ♦ tranz. şi refl. A (se) desface din depănătură. – Dez + răsuci. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 A dezrăsuci ≠… … Dicționar Român
distors — DISTÓRS, Ă adj. (Rar) Răsucit. [< fr. distors]. Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN DISTÓRS, Ă adj. răsucit. (< fr. distors) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român