răbda

răbda
RĂBDÁ, rabd, vb. I. 1. tranz. şi intranz. A suporta (fără împotrivire şi cu resemnare) greutăţi, neplăceri fizice sau morale; a îndura. ♦ (Despre lucruri) A fi durabil, rezistent, a nu se strica uşor. 2. tranz. şi intranz. A accepta, a îngădui, a permite, a tolera. ♢ expr. (tranz.) A (nu)-l răbda (pe cineva) inima (să...) = a (nu) se putea stăpâni (să nu...), a (nu) se îndura să... Cum îl rabdă locul (sau pământul)? se spune despre un om rău, care săvârşeşte fapte reprobabile. A (nu)-l mai răbda (pe cineva) puterile să... = a (nu) mai putea să... 3. intranz. A-şi înfrâna neliniştea, enervarea, a avea răbdare, a-şi păstra calmul. – et. nec.
Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX '98

RĂBDÁ vb. 1. v. îndura. 2. v. suporta. 3. v. îngădui. 4. v. abţine.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

răbdá vb., ind. prez. 1 sg. rabd, 2 sg. rabzi, 3 sg. şi pl. rábdă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A RĂBDÁ rabd 1. tranz. 1) (suferinţe fizice sau morale) A îndura cu tărie şi calm; a suferi; a suporta. 2) A admite în mod conştient şi tacit; a îngădui; a suferi; a suporta; a tolera. ♢ A nu-l răbda pe cineva inima să ... a nu se putea stăpâni să nu ... 2. intranz. A-şi reţine dorinţa (de a face ceva); a îngădui. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

răbdá (rábd, răbdát), vb. – 1. A rezista, a îndura. – 2. A suporta, a tolera, a admite, a suferi. – var. înv. şi Trans. rebda. Mr. aravdu, arăvdare. lat. *re-e(n)mendāre "a îmbunătăţi", cf. sp. remendar "a întări cu un petic", ca şi mr. amindari "a îmbunătăţi, a cîştiga". Tranziţia semantică de la "a face rezistent" la "a rezista" este aceeaşi cu a lui îndura. Fonetic, rezultatul *remda a dezvoltat a consoană auxiliară, *rămbda, cf. fr. chambre, sp. hombre şi rom. cam dogit › cambdogit, exemplu citat de Ţicăloiu, ZPRh., LI, 280-91. Nu lipsesc alte explicaţii, care nu par convingătoare: din sl. raditi, raždą "a avea grijă de" (Cihac, II, 302); din lat. *re-obdurāre (Cihac, I, 224; Koerting 7958; Weigand, BA, II, 260; cf. împotrivă Densusianu, rom., XXXIII, 284; din lat. rῑgĭdāre (E. Herzog, Dacor., I, 222-4 şi Dacor., V, 495-97; cf. împotrivă Graur, BL, V, 111 şi Rosetti, 175); din lat. rĕgĕre "a conduce" (Giuglea, Dacor., IV, 380); din lat. răbĭdāre "a turba" (Puşcariu, Dacor., VIII, 127-31) sau *rubĭdāre "a turba" (Puşcariu, Lr., 122); din lat. repĕdāre "a se retrage" (Scriban). Der. răbdare (mr. răvdare), s.f. (calm; resemnare, îndurare); răbdător, adj. (calm, suferitor); răbdăriu, adj. (blînd, încercat); nerăbădtor, adj. (neliniştit); nerăbdare, s.f. (nelinişte).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • răbdare — RĂBDÁRE, răbdări, s.f. 1. Faptul de a răbda; capacitate firească de a suporta greutăţi şi neplăceri fizice sau morale; putere de a aştepta în linişte desfăşurarea anumitor evenimente. ♢ expr. A( şi) pierde răbdarea sau a şi ieşi din răbdare (ori… …   Dicționar Român

  • suporta — SUPORTÁ vb. 1. v. îndura. 2. a duce, a îndura, a răbda, a suferi. (El a suporta tot greul.) 3. v. suferi. 4. a suferi. (A suporta o condamnare.) 5. v. îngădui. 6. a suferi, (fig.) a înghiţi, a mistui, (înv. fig.) a honipsi. (Nu l poate suporta.)… …   Dicționar Român

  • răbdător — RĂBDĂTÓR, OÁRE, răbdători, oare, adj. 1. Care suportă cu tărie (şi fără împotrivire) neplăceri fizice sau morale. ♦ (Despre lucruri) Rezistent, durabil. 2. Perseverent, stăruitor, tenace. – Răbda + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • îndura — ÎNDURÁ, îndúr, vb. I. 1. tranz. A suporta cu răbdare un necaz, o durere, o boală etc.; a pătimi, a suferi. 2. refl. A se arăta milos, bun; a se îndupleca. ♦ A i fi milă cuiva de cineva. 3. refl. A consimţi, a l lăsa pe cineva inima să..., a se… …   Dicționar Român

  • purta — PURTÁ, port, vb. I. 1. tranz. A lua, a ridica, a ţine pe cineva sau ceva în mână, în braţe etc. pentru a l transporta în altă parte; a duce. ♢ expr. A purta pe cineva pe palme = a arăta cuiva o grijă deosebită, a răsfăţa pe cineva. A purta (pe… …   Dicționar Român

  • suferi — SUFERÍ, súfăr, vb. IV. 1. intranz. A încerca, a simţi, a îndura o durere fizică sau morală. ♦ A avea neplăceri, a suporta consecinţele neplăcute ale unui fapt. 2. tranz. şi intranz. A îndura, a răbda, a suporta. ♦ tranz. A fi supus unei pedepse,… …   Dicționar Român

  • înghiţi — ÎNGHIŢÍ, înghít, vb. IV. tranz. I. A face să treacă mâncarea, băutura etc. în stomac prin faringe şi esofag; p. ext. a mânca, a devora. ♢ expr. A înghiţi (sau a face să înghită) hapul (sau un hap, găluşca) sau a o înghiţi = a suporta (sau a face… …   Dicționar Român

  • îngădui — ÎNGĂDUÍ, îngắdui, vb. IV. 1. tranz. A da voie, a permite, a admite, a încuviinţa, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a l lăsa să... ♦ refl. recipr. (pop.) A se învoi, a se înţelege unul cu altul, a trăi în armonie. 2. tranz. şi intranz.… …   Dicționar Român

  • Aurel Maria Baros — (né le 6 mars 1955, dans le district Arges, en Roumanie) est romancier, poète et directeur d’une maison d édition. Il appartient à la génération 80. Il a suivi les cours du lycée Matei Basarab et de l académie des études économiques de Bucarest.… …   Wikipédia en Français

  • joi — s.f. Ziua a patra a săptămânii, care urmează după miercuri. *(pop.) Joia Mare = ultima joi din postul3 Paştilor. *expr. De joi până mai (de )apoi = la nesfârşit, mereu; niciodată. Din joi în Paşti = din când în când, foarte rar. ♦ (Adverbial, în… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”