circumvoluţie — CIRCUMVOLÚŢIE, circumvoluţii, s.f. 1. Fiecare dintre cutele (alungite şi sinuoase) de pe suprafaţa exterioară a creierului, mărginite de şanţuri 2. (Rar) Ocol circular sau în spirală în jurul unui punct sau al unui ax central. [var.:… … Dicționar Român
mortal — MORTÁL, Ă, mortali, e, adj. L Care provoacă moartea, aducător de moarte; ucigător. ♢ Salt mortal = figură acrobatică foarte periculoasă, constând dintr o mişcare de rotire totală a corpului în aer. 2. Specific unui mort (II), ca de mort. 3.… … Dicționar Român
piruetă — PIRUÉTĂ, piruete, s.f. Figură de dans constând din învârtirea completă a unui dansator, executată pe un singur picior; p. ext. rotire (rapidă) pe vârful picioarelor, pe călcâie etc. [pr.: ru e ] – Din fr. pirouette. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
rostogol — ROSTOGÓL, (I) rostogoluri, s.n., (II) s.m. I. s.n. 1. (Adesea fig.) Mişcare de rostogolire. ♢ loc. adv. De a rostogolul sau (pop.) de a rostogol = rostogolindu se, dându se peste cap. 2. Pantă cu înclinare mare într o mină, care permite… … Dicționar Român
rotocol — ROTOCÓL, OÁLĂ, rotocoli, oale, s.n., adj. (pop.) 1. s.n. Imagine, contur, figură sau corp în formă de disc, de cerc sau de inel. ♢ loc. adv. În rotocol = în spirală. 2. s.n. Mişcare circulară; rotire, învârtire. ♢ expr. A da rotocoale cuiva (sau… … Dicționar Român
trior — TRIÓR, trioare, s.n. 1. Maşină agricolă prevăzută cu un cilindru (având pe faţa interioară mici alveole) care, prin rotire, separă seminţele de anumite impurităţi; vânturătoare. 2. (tehn.) Dispozitiv folosit pentru separarea după dimensiuni a… … Dicționar Român
bracare — BRACÁRE s.f. Rotire a părţii mobile a unor sisteme tehnice pentru a fi aduse sau orientate într o anumită poziţie sau direcţie. – După fr. braquage. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 bracáre s. f., g. d. art. bracării Trimis de… … Dicționar Român
pivotare — PIVOTÁRE, pivotări, s.f. Acţiunea de a pivota şi rezultatul ei; pivotaţie. – v. pivota. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PIVOTÁRE s. (tehn.) rotire. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime pivotáre s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
rotaţie — ROTÁŢIE, rotaţii, s.f. 1. Mişcare în jurul unui punct fix sau al unei axe, în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mişcă rămâne la distanţă constantă de punctul fix sau de axa respectivă. ♦ Mişcare de rotire a unui corp ceresc în jurul … Dicționar Român
rotitură — ROTITÚRĂ, rotituri, s.f. (pop.) Rotire, roată, ocol. – Roti + suf. tură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ROTITÚRĂ s. v. întoarcere, învârteală, învâr tire, învârtit, învârtitură, răsucire, rotaţie, rotire, rotit. Trimis de… … Dicționar Român