Dicționar Român. 2013.
retrage — RETRÁGE, retrág, vb. III. 1. tranz. A trage înapoi. ♦ A scoate, a lua înapoi un lucru. ♦ refl. A ieşi voluntar dintr o instituţie, dintr o funcţie etc.; a renunţa la... 2. refl. A merge, a pleca (înapoi); a se îndepărta. ♦ A da înapoi din faţa… … Dicționar Român
diluviu — DILÚVIU, diluvii, s.n. 1. Potopul amintit în Biblie; p. gener. potop. 2. (geol.) Pleistocen. – Din fr., lat. diluvium. Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DILÚVIU s. v. glaciar, pleistocen, potop. Trimis de siveco, 13.09 … Dicționar Român
flux — FLUX, fluxuri, s.n. 1. Fază de ridicare periodică a nivelului apei oceanelor sau a mărilor deschise, în cadrul fenomenului de maree, sub influenţa mişcării de rotaţie a Pământului şi a atracţiei Lunii şi a Soarelui. ♦ fig. Revărsare puternică,… … Dicționar Român
irupţie — IRÚPŢIE, irupţii, s.f. Izbucnire violentă, apariţie neaşteptată şi bruscă; revărsare bruscă a apelor unui râu; năpădire, năvălire. [var.: irupţiúne s.f.] – Din fr. irruption, lat. irruptio. Trimis de valeriu, 28.05.2008. Sursa: DEX 98 IRÚPŢIE s … Dicționar Român
cure — CÚRE vb. III v. curge. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÚRE vb. v. alerga, curge, fugi, goni. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cúre vb. III (înv.) 1. a alerga, a … Dicționar Român
fluviu — FLÚVIU, fluvii, s.n. Apă curgătoare mare, care se varsă în mări sau în oceane. ♦ fig. Şuvoi; debit mare. – Din lat. fluvius. Trimis de LauraGellner, 13.09.2005. Sursa: DEX 98 FLÚVIU s. (geogr.) apă. (Dunărea este unul dintre marile fluviuii ale … Dicționar Român
iluviune — iluviúne s. f. (sil. vi u ), pl. iluviúni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ILUVIÚN//E iluviunei f. Cantitate mare de apă revărsată pe un teren; inundaţie. /<lat. illuvio, iluviuneonis, it. illuvione Trimis de siveco … Dicționar Român
inunda — INUNDÁ, inúnd, vb. I. tranz. 1. (Despre ape; la pers. 3) A ieşi din matcă şi a se revărsa peste maluri; a acoperi o întindere de pământ (revărsându se peste maluri); a se revărsa, a îneca, a potopi; p. ext. a pătrunde în cantitate mare într o… … Dicționar Român
invazie — INVÁZIE, invazii, s.f. 1. Intrare neaşteptată, năvălire a unei armate inamice într o ţară (cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga); cotropire, invadare; p. ext. năvălire, venire neaşteptată şi în număr mare a cuiva sau a ceva într un anumit loc … Dicționar Român
ostiolă — OSTIÓLĂ, ostiole, s.f. (bot.) Orificiu în ţesuturile epidermice ale plantelor care permite efectuarea schimburilor de gaze dintre spaţiile intercelulare din frunze sau din tulpinile verzi şi atmosferă. [pr.: ti o ] – Din fr. ostiole, lat.… … Dicționar Român
