- retrage
- RETRÁGE, retrág, vb. III. 1. tranz. A trage înapoi. ♦ A scoate, a lua înapoi un lucru. ♦ refl. A ieşi voluntar dintr-o instituţie, dintr-o funcţie etc.; a renunţa la... 2. refl. A merge, a pleca (înapoi); a se îndepărta. ♦ A da înapoi din faţa duşmanului, a efectua operaţia de retragere. ♦ A se da deoparte. ♦ A părăsi un loc, o încăpere. ♦ A se izola. 3. tranz. fig. A retracta. 4. refl. (Despre ape curgătoare) A reintra în albie după revărsare. – Re1- + trage (după fr. retirer).Trimis de LauraGellner, 02.04.2009. Sursa: DEX '98A se retrage ≠ a avansa, a înaintaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeRETRÁGE vb. 1. (Transilv, Maram. şi Ban.) a răteri, (înv.) a retrograda, a (se) trage. (Trupele se retrage din faţa inamicului.) 2. v. pleca. 3. a se izola. (S-a retrage în mijlocul naturii.) 4. (rar) a scoate. (De ce l-ai retrage de la liceu?) 5. v. scoate.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeRETRÁGE vb. v. retracta.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeretráge vb. (sil. -tra-) trageTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA RETRÁGE retrág tranz. 1) A face să se retragă. 2) A mişca înapoi. retrage mâna. 3) A lua înapoi. A-şi retrage actele. 4) A renunţa de a mai prezenta; a înceta de a mai înainta. A-şi retrage candidatura. 5) (opinii împărtăşite anterior) A înceta de a susţine ca nefiind drept; a retracta. /re- + a trageTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE RETRÁGE mă retrág intranz. 1) A se întoarce, mergând spre locul de pornire. 2) A se da deoparte; a se duce într-o parte. 3) A pleca, părăsind un loc. 4) (despre armate) A da înapoi în faţa inamicului. 5) A părăsi un domeniu de activitate sau o funcţie. 6) A se depărta de tumultul vieţii, trăind în singurătate; a se pustnici; a se închide; a se izola. retrage la ţară. 7) (despre ape) A reintra în albie (după revărsare). 8) (despre mare) A fi în reflux. /re- + a trageTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXRETRÁGE vb. III. 1. tr. A trage înapoi; a lua înapoi ceva. ♦ refl. A părăsi poziţiile din faţa inamicului. ♦ refl. A ieşi voluntar dintr-o funcţie, dintr-o instituţie etc. 2. refl. A merge înapoi, a pleca. ♦ (Despre mijloace de transport în comun) A ieşi din circulaţie, întrerupându-şi activitatea. 3. refl. (Despre ape curgătoare) A intra din nou în albie după revărsare. 4. tr. (fig.) A retracta. [P.i. retrág. / < re- + trage, după fr. retirer].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNRETRÁGE vb. I. tr. a trage înapoi. ♢ a lua înapoi ceva. ♢ (fig.) a retracta. II. refl. 1. (despre armate) a părăsi poziţiile din faţa inamicului. 2. a ieşi voluntar dintr-o funcţie, dintr-o instituţie etc. 3. a merge înapoi, a pleca. ♢ (despre mijloace de transport în comun) a ieşi din circulaţie. 4. (despre ape curgătoare) a reintra în albie după revărsare. (< lat. retragere, după fr. retirer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.