- refugia
- REFUGIÁ, refugiez, vb. I. refl. A se retrage dintr-un teritoriu ocupat, a fugi din faţa unui pericol sau a unei neplăceri, căutând sprijin sau ocrotire la cineva sau undeva: a se pune la adăpost. ♦ fig. A se retrage într-un loc liniştit, ferit de zgomote şi puţin frecventat. [pr.: -gi-a] – Din fr. réfugier.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98REFUGIÁ vb. a fugi, a pribegi, (înv.) a băjenări, a băjeni. (S-au refugia peste munţi din pricina năvăli-torilor.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimerefugiá vb. (sil. -gi-a), ind. prez. 1 sg. refugiéz, 3 sg. şi pl. refugiáză, 1 pl. refugiém (sil. -gi-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. refugiéze; ger. refugiínd (sil. -gi-ind)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SE REFUGI//Á mă refugiaéz intranz. şi fig. A se retrage temporar undeva (dintr-un loc periculos) pentru a-şi garanta securitatea; a părăsi un loc, evitând o neplăcere. refugia în străi-nătate. /<fr. réfugierTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXREFUGIÁ vb. I. refl. A fugi, a se pune la adăpost de o urmărire, de un pericol etc. ♦ (fig.) A se retrage într-un loc ferit de zgomote şi puţin frecventat. [pron. -gi-a, p.i. -iez, 3, 6 -iază, ger. -iind, var. refugii vb. IV. / < fr. réfugier].Trimis de LauraGellner, 19.08.2005. Sursa: DNREFUGIÁ vb. refl. a fugi, a se pune la adăpost de o urmărire, de un pericol etc. ♢ (fig.) a se retrage într-un loc liniştit, ferit de zgomot. (< fr. réfugier)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.