dilúviu — s. n. [ viu pron. vìu], art. dilúviul; pl. dilúvii, art. dilúviile (sil. vi i ) … Romanian orthography
diluvian — DILUVIÁN, Ă, diluvieni, e, adj. Care ţine de diluviu, provenit din diluviu, de diluviu. ♦ (geol.; substantivat, n.) Pleistocen. [pr.: vi an] – Din fr. diluvien. Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DILUVIÁN adj. v. glaciar,… … Dicționar Român
pleistocen — PLEISTOCÉN, Ă, pleistoceni, e s.n., adj. 1. s.n. Prima epocă a cuaternarului, caracterizată prin alternanţe de intervale reci cu perioade calde, prin răspândirea în regiunile temperate a unor specii de mamifere ca elefanţii, rinocerii etc. şi,… … Dicționar Român
postdiluvian — POSTDILUVIÁN, Ă, postdiluvieni, e, adj. Care a avut loc după diluviu, care aparţine acestei perioade. [pr.: vi an] – Din fr. postdiluvien. Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX 98 postdiluvián adj. (sil. mf. post ) → diluvian Trimis de… … Dicționar Român
potop — POTÓP, potopuri, s.n. 1. (În Biblie) Revărsare uriaşă de ape care ar fi înecat întreaga lume şi toate vieţuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe). 2. Ploaie mare, torenţială; revărsare mare de ape, inundaţie mare. ♦ p. Gener … Dicționar Român
glaciar — GLACIÁR, Ă, glaciari, e, adj. 1. (În sintagma) Perioadă (sau epocă, eră) glaciară = perioadă din era cuaternară (sau p. gener., dintr o altă eră) în care gheţarii ocupau regiuni foarte întinse pe pământ şi în care alternau intervalele reci cu… … Dicționar Român
ДЕЛЮВИЙ — отложения, возникающие в результате накопления на склонах и у подошвы возвышенностей смываемых водами продуктов выветривания горных пород (Болгарский язык; Български) делувий (Чешский язык; Čeština) svahové uloženiny (Немецкий язык; Deutsch)… … Строительный словарь
diluvio — 1di·lù·vio s.m. AD 1. pioggia di grande violenza e intensità: il diluvio ha allagato il mio giardino 2. fig., grande quantità, profluvio: quel chiacchierone mi ha assalito con un diluvio di parole Sinonimi: profluvio, raffica. 3. LE invasione di… … Dizionario italiano
proluviu — PROLÚVIU, proluvii, s.n. Depozit sedimentar detritic format sub acţiunea torenţilor la baza unor pante. – Din lat. proluvium. Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX 98 prolúviu s. n. [ viu pron. viu], art. prolúviul; pl. prolúvii, art. pr … Dicționar Român
îneca — ÎNECÁ, înéc, vb. I. 1. refl. şi tranz. A muri sau a face să moară prin sufocare în apă (sau în alt lichid). ♢ expr. (refl.) A se îneca (ca ţiganul) la mal = a suferi un eşec în ultimul moment. 2. refl. (Despre nave) A se scufunda. ♢ expr. Parcă i … Dicționar Român
