remarca

remarca
REMARCÁ, remárc, vb. I. tranz. A observa; a băga de seamă; a releva. ♦ refl. A se distinge, a se deosebi; a se evidenţia. – Din fr. remarquer.
Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX '98

REMARCÁ vb. 1. v. observa. 2. v. constata. 3. v. semnala. 4. v. cunoaşte. 5. a se deosebi, a se distinge, a se evidenţia, a se ilustra, a se singulariza, (înv.) a se însemna, a se semnala, a se vesti. (Prin ce s-a remarca interpretarea lui ?) 6. v. afirma.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

remarcá vb., ind. prez. 1 sg. remárc, 3 sg. şi pl. remárcă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A REMARCÁ remárc tranz. 1) A distinge din restul elementelor de acelaşi fel; a scoate în evidenţă; a evidenţia, a reliefa; a releva; a vădi; a decela. 2) A aprecia printr-o remarcă. 3) A sesiza atrăgând atenţia; a observa. /<fr. remarquer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE REMARCÁ mă remárc intranz. (mai ales despre persoane sau despre manifestările lor) A se distinge prin anumite trăsături; a se evidenţia; a se afirma; a se impune; a decela; a se ilustra; a se distinge; a bria; a străluci. /<fr. remarquer
Trimis de siveco, 28.05.2007. Sursa: NODEX

REMARCÁ vb. I. tr. A observa, a lua în seamă. ♦ refl. A ieşi în evidenţă, a se distinge. [P.i. remárc. / < fr. remarquer].
Trimis de LauraGellner, 19.03.2007. Sursa: DN

REMARCÁ vb. I. tr. a băga de seamă, a observa, a releva. II. refl. a ieşi în evidenţă, a se distinge. (< fr. remarquer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • remarcă — REMÁRCĂ, remarce, s.f. Observaţie, constatare; notă, însemnare. – Din fr. remarque. Trimis de cata, 05.05.2008. Sursa: DEX 98  REMÁRCĂ s. v. părere. Trimis de siveco, 21.01.2009. Sursa: Sinonime  remárcă s. f., g. d. art. remárcei; …   Dicționar Român

  • remarcá — vb., ind. prez. 1 sg. remárc, 3 sg. şi pl. remárcã …   Romanian orthography

  • remarca — remarco f. remarque ; observation ; indice. Una glèisa de remarca : une église remarquable …   Diccionari Personau e Evolutiu

  • remarca — re|mar|ca Mot Pla Nom femení …   Diccionari Català-Català

  • remárcã — s. f., g. d. art. remárcei; pl. remárce …   Romanian orthography

  • remarcar — remarca remarquer ; observer ; noter …   Diccionari Personau e Evolutiu

  • observa — OBSERVÁ, obsérv, vb. I. tranz. 1. A băga de seamă, a remarca. ♦ A exprima o observaţie, a constata. ♦ A atrage cuiva atenţia; p.ext. a dojeni, a reproşa. 2. A examina cu atenţie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pândi. 4.… …   Dicționar Român

  • distinge — DISTÍNGE, disting, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) deosebi de altcineva sau de altceva prin trăsături specifice. 2. refl. A se remarca, a ieşi în evidenţă prin meritele, rezultatele, realizările sale. ♦ tranz. A acorda cuiva o distincţie, un… …   Dicționar Român

  • evidenţia — EVIDENŢIÁ, evidenţiez, vb. I. 1. refl. şi tranz. A ieşi sau a scoate în evidenţă; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. 2. tranz. A recunoaşte oficial meritele sau succesele obţinute în muncă de cineva. [pr.: ţi a] – Din evidenţă.… …   Dicționar Român

  • afirma — AFIRMÁ, afírm, vb. I. 1. A susţine (cu tărie), a declara (în mod ferm). 2. refl. A se remarca, a se manifesta în chip deosebit. – Din fr. affirmer, lat. affirmare. Trimis de ana zecheru, 26.08.2002. Sursa: DEX 98  A afirma ≠ a contesta, a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”