realitate

realitate
REALITÁTE, realităţi, s.f. Existenţă efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr. ♢ Loc adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (fil.; la sg.) Materia care există în afara conştiinţei omeneşti şi independent de ea. [pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ. Realität.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Realitate ≠ iluzie, închipuire, irealitate, vis
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

REALITÁTE s. 1. v. adevăr. 2. v. existenţă. 3. adevăr, veridicitate, (livr.) veracitate, (înv.) veritate. (realitate conţinută într-o operă literară.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

realitáte s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realităţii; (situaţii, fapte, lucruri) pl. realităţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

REALIT//ÁTE realitateăţi f. 1) Existenţă obiectivă; stare reală. 2) Lucru concret, care există în mod real. 3) Caracter real. 4) Lume înconjurătoare, existentă în afara conştiinţei umane şi independent de ea. [G.-D. realităţii; Sil. re-a-] /<fr. realité, lat. realitas, realitateatis, germ. Realität
Trimis de siveco, 10.12.2006. Sursa: NODEX

REALITÁTE s.f. Categorie filozofică desemnând tot ceea ce există efectiv; lucru real; (p. ext.) adevăr. ♦ În realitate = de fapt, în adevăr. ♦ Natura, universul. [cf. fr. réalité].
Trimis de LauraGellner, 06.03.2007. Sursa: DN

REALITÁTE s. f. 1. (fil.) existenţa efectivă, obiectivă; posibilitate înfăptuită. 2. ceea ce există efectiv, obiectiv; fapt, lucru real. o în realitate = de fapt, în adevăr. (< fr. réalité, lat. realitas, germ. Realität)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • realitáte — s. f. (sil. re a ), g. d. art. realitäţii; (situaţii, fapte, lucruri) pl. realitäţi …   Romanian orthography

  • real — REÁL1, reali, s.m. Monedă spaniolă de argint. [pr.: re al] – Din sp., fr. réal. Trimis de claudia, 20.04.2009. Sursa: DEX 98  REÁL2, Ă, reali, e, adj. 1. Care are o existenţă obiectivă, independentă de conştiinţă sau de voinţă, care există în… …   Dicționar Român

  • adevăr — ADEVẮR, adevăruri, s.n. 1. Concordanţă între cunoştinţele noastre şi realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realităţii în gândire; ceea ce corespunde realităţii, ceea ce există sau s a întâmplat în realitate. ♢ Adevăr obiectiv = conţinutul… …   Dicționar Român

  • realism — REALÍSM s.n. Mişcare, curent, atitudine în creaţia sau teoria literară şi artistică având ca principiu de bază reflectarea realităţii în datele ei esenţiale, obiective, caracteristice. ♦ Nume generic pentru concepţiile filozofice care recunosc… …   Dicționar Român

  • fond — FOND, fonduri, s.n. I. 1. (În corelaţie cu formă) Conţinut. ♢ Articol de fond = articol care tratează o problemă actuală importantă; editorial. Fond lexical (lexic) principal sau fondul principal (de cuvinte) = partea esenţială a vocabularului… …   Dicționar Român

  • micropsie — MICROPSÍE, micropsii, s.f. Tulburare a vederii datorită căreia obiectele sunt percepute mai mici decât sunt în realitate. – Din fr. micropsie. Trimis de LauraGellner, 30.05.2004. Sursa: DEX 98  micropsíe s. f. (sil. mf. micr ), art. micropsía, g …   Dicționar Român

  • sentiment — SENTIMÉNT, sentimente, s.n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului faţă de realitate; simţământ. ♦ Afecţiune. 2. Facultatea de a simţi, de a cunoaşte, de a aprecia ceva; conştiinţă. ♦ Credinţă, impresie intimă; convingere …   Dicționar Român

  • veritate — VERITÁTE, verităţi, s.f. (Rar) Realitate, adevăr. – Din fr. vérité, lat. veritas, atis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VERITÁTE s. v. adevăr, realitate, veridici tate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  veritáte s …   Dicționar Român

  • abstract — abstráct, ă I. adj. gândit în mod separat de ansamblul concret, real. ♢ în abstract = pe bază de deducţii logice; exprimat (prea) general, teoretic; (despre un proces de gândire) greu de înţeles; (mat.) număr abstract = număr căruia nu i se… …   Dicționar Român

  • acosmism — ACOSMÍSM n. filoz. Teorie conform căreia lumea nu există ca realitate independentă de Dumnezeu. /<fr. acosmisme Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX  ACOSMÍSM s.n. (fil.) Teorie idealistă după care lumea fizică nu ar exista ca realitate …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”