- realitate
- REALITÁTE, realităţi, s.f. Existenţă efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr. ♢ Loc adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (fil.; la sg.) Materia care există în afara conştiinţei omeneşti şi independent de ea. [pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ. Realität.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Realitate ≠ iluzie, închipuire, irealitate, visTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeREALITÁTE s. 1. v. adevăr. 2. v. existenţă. 3. adevăr, veridicitate, (livr.) veracitate, (înv.) veritate. (realitate conţinută într-o operă literară.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimerealitáte s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realităţii; (situaţii, fapte, lucruri) pl. realităţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficREALIT//ÁTE realitateăţi f. 1) Existenţă obiectivă; stare reală. 2) Lucru concret, care există în mod real. 3) Caracter real. 4) Lume înconjurătoare, existentă în afara conştiinţei umane şi independent de ea. [G.-D. realităţii; Sil. re-a-] /<fr. realité, lat. realitas, realitateatis, germ. RealitätTrimis de siveco, 10.12.2006. Sursa: NODEXREALITÁTE s.f. Categorie filozofică desemnând tot ceea ce există efectiv; lucru real; (p. ext.) adevăr. ♦ În realitate = de fapt, în adevăr. ♦ Natura, universul. [cf. fr. réalité].Trimis de LauraGellner, 06.03.2007. Sursa: DNREALITÁTE s. f. 1. (fil.) existenţa efectivă, obiectivă; posibilitate înfăptuită. 2. ceea ce există efectiv, obiectiv; fapt, lucru real. o în realitate = de fapt, în adevăr. (< fr. réalité, lat. realitas, germ. Realität)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.