păianjen

păianjen
PĂIÁNJEN, păianjeni, s.m. 1. (La pl.) Grup de animale arahnide, caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi şi cu abdomenul nesegmentat, care se hrănesc cu insecte mici, prinse de obicei într-o pânză subţire ţesută de ele cu ajutorul unui lichid cleios pe care îl secretă; (şi la sg.) animal care face parte din acest grup. 2. (La pl.) Pânză de păianjen (1); păienjeniş. 3. Unealtă folosită pentru prinderea şi extragerea pieselor de dimensiuni mici sau a bucăţilor de cablu rămase într-o sondă. 4. (Sport) Fiecare dintre colţurile de sus ale porţii la fotbal, handbal, polo sau hochei. 5. (reg.) Prăjină care se aşază pe vârful clăilor, al stogurilor sau al acoperişurilor de paie ca să le apere de vânt. [pr.: pă-ian-. – var.: (reg.) păiájen, paiájen, paínjen, paíngăn, păínjen, s.m.] – Din sl. *pajončina. cf. bg. P a j a š i n a.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PĂIÁNJEN s. (zool.) 1. paing. 2. păianjenul făinii v. cleştar.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PĂIÁNJEN s. v. chica-voinicului, prăştină.
Trimis de siveco, 13.05.2007. Sursa: Sinonime

păiánjen s. m., pl. păiánjeni
Trimis de siveco, 10.03.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

PĂIÁNJEN păianjeni m. 1) Animal nevertebrat terestru, de talie mică, cu abdomenul mare, nesegmentat, cu patru perechi de picioare, care urzeşte fire lungi (împletite în plase foarte subţiri) pentru prinderea insectelor. 2) Pânză ţesută de acest animal. 3) Unealtă înzestrată cu o plasă, cu care se scot piesele mici căzute într-o sondă petrolieră. 4) fam. Fiecare dintre colţurile de sus ale porţii de la unele jocuri sportive (fotbal, handbal, hochei etc.). /<sl. pa[j]onţina
Trimis de siveco, 13.05.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • pãiánjen — s. m., pl. pãiánjeni …   Romanian orthography

  • paing — PAÍNG, paingi, s.m. Păianjen. – Din sl. *pa(i)okŭ. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PAÍNG s. v. păianjen. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  paíng s. m., pl. paíngi Trimi …   Dicționar Român

  • tarantulă — TARANTÚLĂ, tarantule, s.f. Specie de păianjen mare (din ţările meridionale) a cărui înţepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [var.: tarantélă s.f.] – fr. tarentule. Trimis de pan111, 10.05.2004. Sursa: DLRM  TARANTÚLĂ, tarantule, s.f.… …   Dicționar Român

  • împăienjeni — ÎMPĂIENJENÍ, pers. 3 împăienjeneşte, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniş. 2. refl. fig. (Despre ochi sau vedere) A şi pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceaţă; a se înceţoşa. ♦… …   Dicționar Român

  • arahn — ARAHN(O) – elem. păianjen . (< fr. arachn/o/ , cf. gr. arakhne) Trimis de claudia, 13.07.2007. Sursa: MDN  ARÁHNO Element prim de compunere savantă cu semnificaţia referitor la păianjen sau la pânză de păianjen . [var. arahn . /< fr.… …   Dicționar Român

  • păienjeniş — PĂIENJENÍŞ, păienjenişuri, s.n. Pânză ţesută de păianjen. ♦ fig. Desiş, reţea, împletitură. [pr.: pă ien . – var.: (reg.) painjeníş, păinjeníş, paianjeníş, paingeníş, păingăníş s.n.] – Păianjen + suf. iş. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • arahnoideu — arahnoidéu, ée adj. Asemănător cu pânza de păianjen. (< lat. arachnoideus, fr. arachnoïdé) Trimis de claudia, 09.09.2004. Sursa: MDN  ARAHNOIDÉU, ÉE adj. (Liv.) Asemănător pânzei de păianjen; foarte subţire. [pron. no i deu. / cf. fr.… …   Dicționar Român

  • filieră — FILIÉRĂ, filiere, s.f. 1. Placă de oţel prin care se trage în fire (sau în bare) un material (metalic) ductil. ♦ Piesă de metal cilindrică, având fundul prevăzut cu orificii, prin care se trage în fire soluţia de mătase artificială sau de fibre… …   Dicționar Român

  • funigel — FUNIGÉL, funigei, s.m. (De obicei la plural) Fir al unui anumit soi de păianjeni mici, care se vede plutind în aer în zilele senine de toamnă. – et. nec. Trimis de baron, 24.01.2003. Sursa: DEX 98  FUNIGÉL s. v. păducel. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • pânză — PẤNZĂ, pânze, s.f. I. 1. Ţesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecţionează albituri de corp, de pat etc.; bucată din această ţesătură. ♢ Pânză de casă = pânză ţesută la războiul manual; pânză ţărănească. ♢ loc …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”