împăienjenit — ÎMPĂIENJENÍT, Ă, împăienjeniţi, te, adj. 1. Acoperit cu fire de păianjen, plin de păienjeniş. 2. fig. (Despre ochi) Care nu mai distinge bine obiectele; (despre vedere) lipsit de claritate; înceţoşat. [pr.: pă ien . – var.: (reg.) împăinjenít, ă … Dicționar Român
păienjeni — PĂIENJENÍ, păienjenesc, vb. IV. refl. şi intranz. A (se) împăienjeni. [pr.: pă ien . – var.: (reg.) păinjení, păinjiní, painjení, painginí vb. IV] – Din păianjen. Trimis de valeriu, 21.09.2007. Sursa: DEX 98 PĂIENJENÍ … Dicționar Român
pupăza — PUPĂZÁ vb. v. împăienjeni, înceţosa, înnegura, păienjeni, pupăi, tulbura, voala. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pupăzá, pupăzéz, vb. I (reg.) 1. (în forma: pupăzi) a flecări, a pălăvrăgi. 2. (refl.) a se îmbăta. 3. (refl.) a sta… … Dicționar Român
împânzi — ÎMPÂNZÍ, împânzesc, vb. IV. 1. tranz. A acoperi (ca o pânză) o întindere de loc. ♦ A tulbura, a împăienjeni privirea. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) întinde, a (se) răspândi. În + pânză. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎMPÂNZÍ vb … Dicționar Român
împăienjenire — ÎMPĂIENJENÍRE s.f. Acţiunea de a (se) împăienjeni şi rezultatul ei; fig. tulburare, înceţoşare a vederii. [pr.: pă ien . – var.: (reg.) împăiejeníre, împăinjeníre s.f.] v. împăienjeni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPĂIENJENÍR … Dicționar Român
înceţoşa — ÎNCEŢOŞÁ, pers. 3 înceţoşează, vb. I. refl. A se lăsa ceaţă. ♦ fig. (Despre ochi sau vedere) A se împăienjeni. – În + ceţos. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A se înceţoşa ≠ a se limpezi Trimis de siveco, 22.11.2007. Sursa: Antonime … Dicționar Român
ceaţă — CEÁŢĂ, ceţuri, s.f. 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflate în suspensie în atmosferă, la suprafaţa solului, şi care îngreuiază vizibilitatea; negură, pâclă. 2. (impr.) Aburii care se condensează pe o sticlă, pe o… … Dicționar Român
despăienjeni — DESPĂIENJENÍ, despăienjenesc, vb. IV. refl. (Despre ochi sau privire) A începe să zărească, să vadă bine; a se limpezi. [pr.: pă ien ] – Des1 + [îm]păienjeni (împăienjeni). Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 despăienjení vb. (sil. pă… … Dicționar Român
pahui — pahuí, pers. 3 sg. pahuiéşte, vb. IV refl. (reg.; despre ochi) a se împăienjeni, a se înceţoşa. Trimis de blaurb, 17.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
tulbura — TULBURÁ, túlbur, vb. I. 1. tranz. A face ca un lichid să devină tulbure, să se umple de impurităţi. ♢ refl. Vinul s a tulburat. ♦ refl. (Despre cer) A se acoperi de nori, a se întuneca; (despre vreme) a se posomorî, a se strica. 2. tranz. şi refl … Dicționar Român