tulbure — TÚLBURE, tulburi, adj. 1. (Despre lichide) Lipsit de transparenţă, de limpezime; amestecat cu impurităţi. ♦ (Despre ape) Agitat, învolburat. ♦ (Despre cer, vreme) Acoperit cu nori, întunecat, posomorât. ♦ fig. Difuz, neclar. Lumină tulbure. ♦ fig … Dicționar Român
înceţoşat — ÎNCEŢOŞÁT, Ă, înceţoşaţi, te, adj. Învăluit în ceaţă; fig. împăienjenit. – v. înceţoşa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCEŢOŞÁT adj. 1. v. ceţos. 2. neclar, sur, tulbure, (reg.) suriu. (Un văzduh înceţoşat.) 3 … Dicționar Român
ceţos — CEŢÓS, OÁSĂ, ceţoşi, oase, adj. Cu ceaţă, plin de ceaţă, întunecat de ceaţă. – Ceaţă + suf. os. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Ceţos ≠ limpede, clar, lămurit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime CEŢÓS adj. (met.)… … Dicționar Român
păienjenit — PĂIENJENÍT, Ă, păienjeniţi, te, adj. 1. Acoperit cu păienjeniş. 2. fig. (Despre vedere, ochi) Lipsit de claritate; înceţoşat, tulbure. [pr.: pă ien. – var.: (reg.) păinjenát, ă, păinjinít, ă, painjenít, ă, adj.] – v. păienjeni. Trimis de valeriu … Dicționar Român
voalat — VOALÁT, Ă, voalaţi, te, adj. Acoperit cu un voal (1); ascuns, umbrit. ♦ (Despre glas, sunete) Lipsit de sonoritate şi limpezime; stins, estompat. ♦ (Despre negative fotografice) Degradat prin producerea unui voal (2). – v. voala. Trimis de… … Dicționar Român
împainjinit — ÎMPAINJINIT, Ă adj. v. împăienjenit. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
împânzit — ÎMPÂNZÍT, Ă, împânziţi, te, adj. (Despre ochi, privire) Care a devenit tulbure; care şi a pierdut claritatea; împăienjenit. ♦ fig. (Despre o mulţime) Răspândit pe o mare întindere. – v. împânzi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
împăinjenit — ÎMPĂINJENÍT, Ă adj. v. împăienjenit. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
