împăienjeni — ÎMPĂIENJENÍ, pers. 3 împăienjeneşte, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu pânze de păianjen, a (se) umple cu păienjeniş. 2. refl. fig. (Despre ochi sau vedere) A şi pierde claritatea, a vedea ca prin sită, ca prin ceaţă; a se înceţoşa. ♦… … Dicționar Român
înceţoşare — ÎNCEŢOŞÁRE s.f. Faptul de a se înceţoşa. – v. înceţoşa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCEŢOŞÁRE s. v. împăienjenire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime înceţoşáre s. f., g. d. art. înceţoşării … Dicționar Român
înnegura — ÎNNEGURÁ, înnegurez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu negură, cu ceaţă; a (se) întuneca. ♦ fig. (Despre oameni, despre chipul sau despre privirea lor) A căpăta o expresie tristă; a se întuneca. – În + negură. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
ceaţă — CEÁŢĂ, ceţuri, s.f. 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflate în suspensie în atmosferă, la suprafaţa solului, şi care îngreuiază vizibilitatea; negură, pâclă. 2. (impr.) Aburii care se condensează pe o sticlă, pe o… … Dicționar Român
negură — NÉGURĂ, neguri, s.f. 1. Ceaţă densă care se formează îndeosebi dimineaţa şi seara, reducând mult vizibilitatea; negureală. ♦ Întuneric, beznă; obscuritate. 2. fig. (Rar) Mulţime, cantitate, număr mare, imens de fiinţe sau de lucruri. O negură de… … Dicționar Român
pahui — pahuí, pers. 3 sg. pahuiéşte, vb. IV refl. (reg.; despre ochi) a se împăienjeni, a se înceţoşa. Trimis de blaurb, 17.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pupăza — PUPĂZÁ vb. v. împăienjeni, înceţosa, înnegura, păienjeni, pupăi, tulbura, voala. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime pupăzá, pupăzéz, vb. I (reg.) 1. (în forma: pupăzi) a flecări, a pălăvrăgi. 2. (refl.) a se îmbăta. 3. (refl.) a sta… … Dicționar Român
înceţoşat — ÎNCEŢOŞÁT, Ă, înceţoşaţi, te, adj. Învăluit în ceaţă; fig. împăienjenit. – v. înceţoşa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNCEŢOŞÁT adj. 1. v. ceţos. 2. neclar, sur, tulbure, (reg.) suriu. (Un văzduh înceţoşat.) 3 … Dicționar Român
