- păcătoşi
- păcătoşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. păcătoşésc, imperf. 3 sg. păcătoşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. păcătoşeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
păcătoşi
Look at other dictionaries:
purgatoriu — PURGATÓRIU s.n. (În religia catolică) Loc unde sufletele celor morţi cu păcate mai uşoare s ar purifica prin suferinţe înainte de a intra în paradis. ♦ fig. Loc sau perioadă de suferinţă (trecătoare). – Din lat. purgatorius, it. purgatorio.… … Dicționar Român
păcătos — PĂCĂTÓS, OÁSĂ, păcătoşi, oase, adj. (Adesea substantivat) 1. Care are multe păcate, care se face vinovat de călcarea unor norme; p. ext. ticălos, rău, afurisit, nemernic. ♦ Care aduce neplăceri, plin de cusururi; supărător; defavorabil;… … Dicționar Român
pãcãtós — adj. m., pl. pãcãtóşi; f. sg. pãcãtoásã, pl. pãcãtoáse … Romanian orthography
gheenă — GHEÉNĂ s.f. (livr.) Iad, infern. – Din sl. geena. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Gheenă ≠ eden, paradis, rai Trimis de siveco, 23.09.2007. Sursa: Antonime GHEÉNĂ s. v. iad, infern. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
infern — INFÉRN s.n. 1. Loc unde sălăşluiesc sufletele celor păcătoşi, după moarte, supuse la chinuri veşnice; iad, gheenă, tartar; hades, orc. 2. fig. Loc de dezordine şi de confuzie; viaţă plină de chinuri, mizerabilă; situaţie chinuitoare, greu de… … Dicționar Român
păcat — PĂCÁT, păcate, s.n. 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericeşti, abatere de la o normă (religioasă); fărădelege; p. gener. faptă vinovată, greşeală, vină. ♢ Păcatul strămoşesc (sau originar) = (în concepţia religiei creştine) greşeala… … Dicționar Român
tartar — TARTÁR, tartaruri, s.n. (În mitologia antică) Loc aşezat în fundul infernului, în care se presupunea că erau chinuiţi cei care păcătuiau faţă de zei: (în credinţa creştină) iad, infern. – Slav (v. sl. tartarŭ din gr.). Trimis de pan111,… … Dicționar Român
