purgatoriu

PURGATÓRIU s.n. (În religia catolică) Loc unde sufletele celor morţi cu păcate mai uşoare s-ar purifica prin suferinţe înainte de a intra în paradis. ♦ fig. Loc sau perioadă de suferinţă (trecătoare). – Din lat. purgatorius, it. purgatorio.

Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX '98



purgatóriu s. n. [-riu pron. -riu], art. purgatóriul

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PURGATÓRI//U purgatoriui n. 1) (în religia catolică) Loc unde se crede că sufletele celor morţi, cu păcate mai mici, se purifică prin suferinţe înainte de a intra în paradis. 2) fig. Loc sau timp de suferinţe purificatoare. /<fr. purgatoire, lat. purgatorium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PURGATÓRIU s.n. Loc unde (potrivit credinţei bisericii catolice) sufletele celor mai puţin păcătoşi se pot curăţa de păcate pentru a intra apoi în rai. ♦ (fig.) Loc sau timp de suferinţă. [pron. -riu. / < lat. purgatorium, cf. it. purgatorio, fr. purgatoire].

Trimis de LauraGellner, 28.02.2007. Sursa: DN



PURGATÓRIU s. n. 1. (în religia catolică) loc unde sufletele celor mai puţin păcătoşi se pot curăţa de păcate, pentru a intra apoi în rai. 2. (fig.) loc sau timp de suferinţă. (< lat. purgatorium, it. purgatorio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN