păcănire — PĂCĂNÍRE, păcăniri, s.f. Acţiunea de a păcăni şi rezultatul ei; zgomot scurt, repetat şi sacadat; păcănit, păcănitură, păcăneală. – v. păcăni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PĂCĂNÍRE s. v. păcănit. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
clap — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs prin închiderea bruscă a unui capac, a unei curse de prins animale etc. [var.: clapc interj.] – Onomatopee. Trimis de hai, 01.06.2004. Sursa: DEX 98 clap interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
pac — PAC1 interj. 1. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură, de căderea unui obiect, de detunătura unei arme etc. 2. Cuvânt care sugerează rapiditatea, caracterul brusc şi neaşteptat al unei mişcări, al unei acţiuni etc. –… … Dicționar Român
pacăneală — PACĂNEÁLĂ s. v. păcănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
pârâitură — PÂRÂITÚRĂ, pârâituri, s.f. 1. Zgomot surd produs de ruperea, despicarea, frângerea etc. unui corp tare, dur, neelastic. 2. Zgomot sau sunet ascuţit, strident, care se produce prin apăsare; scârţâitură. ♦ Zgomot specific produs de ceva care arde.… … Dicționar Român
păcănitură — PĂCĂNITÚRĂ, păcănituri, s.f. Păcănire. – Păcăni + suf. tură. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PĂCĂNITÚRĂ s. v. păcănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime păcănitúră s. f., g. d. art. păcănitúrii; … Dicționar Român
şuierat — ŞUIERÁT1, şuierături, s.n. Faptul de a şuiera; zgomot specific făcut de cineva sau de ceva care şuieră. [pr.: şu ie ] – v. şuiera. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞUIERÁT2, Ă, şuieraţi, te, adj. (Adesea adverbial) Cu un timbru … Dicționar Român
şuierătură — ŞUIERĂTÚRĂ, şuierături, s.f. Şuierat1, şuier. [pr.: şu ie ] – Şuiera + suf. ătură. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞUIERĂTÚRĂ s. 1. v. şuierat. 2. v. ţiuitură. 3. v. flu ierătură. 4. păcăneală, păcănire, păcănit, pă … Dicționar Român
ţăcăneală — ŢĂCĂNEÁLĂ, ţăcăneli, s.f. Faptul de a (se) ţăcăni. 1. Ţăcănit1. ♢ loc. adv. Pe (sau în) ţăcăneală = cu pas sau mers ritmic. 2. fig. Ţicneală, sminteală. – Ţăcăni + suf. eală. Trimis de zorzonel, 05.06.2003. Sursa: DEX 98 ŢĂCĂNEÁLĂ s. 1. v.… … Dicționar Român
ţăcănire — ŢĂCĂNÍRE s. v. păcănit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
