- purifica
- PURIFICÁ, purífic, vb. I. tranz. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanţelor sau a elementelor străine; a curăţa. ♦ (tehn.) A epura. ♦ refl. şi tranz. fig. A deveni sau a face să devină pur din punct de vedere moral. – Din fr. purifier, lat. purificare.Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX '98A purifica ≠ a polua, a viciaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePURIFICÁ vb. 1. v. epura. 2. v. limpezi. 3. (tehn.) a curăţa, (înv.) a lămuri. (A purifica un metal.) 4. v. împrospăta. 5. v. mântui.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepurificá vb., ind. prez. 1 sg. purífic, 3 sg. şi pl. puríficăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA PURIFICÁ purífic tranz. 1) (substanţe, materiale, medii etc.) A face să fie pur; a curăţa de impurităţi. 2) A elibera de tot ce este inutil sau dăunător. 3) A face să se purifice. /<fr. purifier, lat. purificareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE PURIFICÁ mă purífic intranz. (despre persoane) A deveni (mai) curat moraliceşte. /<fr. purifier, lat. purificareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPURIFICÁ vb. I. tr. A face pur; a curăţa. ♦ A elimina dintr-o limbă diferite elemente socotite străine. ♦ refl. A deveni mai pur din punct de vedere moral. [P.i. purífic. / < lat., it. purificare, cf. fr. purifier].Trimis de LauraGellner, 28.02.2007. Sursa: DNPURIFICÁ vb. I. tr. a îndepărta elemente străine, a face pur; a curăţa. ♢ (tehn.) a epura. II. refl. a deveni pur, nevinovat, fără pată. (< fr. purifier, lat. purificare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.