purificare — [dal lat. purificare, comp. di purus puro e ficare ] (io purìfico, tu purìfichi, ecc.). ■ v. tr. 1. [liberare da impurità, da scorie e sim. una sostanza: p. un metallo, l acqua inquinata ] ▶◀ depurare, purgare, (non com.) ripurgare, spurgare,… … Enciclopedia Italiana
purificare — pu·ri·fi·cà·re v.tr. (io purìfico) CO 1a. depurare una sostanza liberandola da impurità e scorie: purificare le acque di un fiume | depurare il sangue da impurità o sostanze tossiche Contrari: ammorbare, appestare. 1b. fig., rendere puro dal… … Dizionario italiano
purificare — {{hw}}{{purificare}}{{/hw}}A v. tr. (io purifico , tu purifichi ) 1 Liberare da scorie o impurità: purificare l oro, il vino | (fig.) Liberare da passioni, colpe: purificare la propria coscienza; SIN. Depurare, purgare. 2 Liberare persona, cosa… … Enciclopedia di italiano
purificare — A v. tr. (anche fig.) nettare, mondare, pulire, ripulire, lavare, depurare, purgare, spurgare, sublimare, chiarificare, disinfettare, raffinare, decantare, affinare, disinquinare, sterilizzare, rettificare □ moralizzare CONTR. inquinare, sporcare … Sinonimi e Contrari. Terza edizione
purifier — [ pyrifje ] v. tr. <conjug. : 7> • 1190; lat. purificare 1 ♦ Littér. Rendre pur, débarrasser de la corruption, de la souillure morale. « la honte coule sur leur crime comme un baume, la souffrance le purifie » (France). Pronom. « Peut être… … Encyclopédie Universelle
purifica — PURIFICÁ, purífic, vb. I. tranz. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanţelor sau a elementelor străine; a curăţa. ♦ (tehn.) A epura. ♦ refl. şi tranz. fig. A deveni sau a face să devină pur din… … Dicționar Român
abluţiune — abluţiúne s. f. 1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale şi la catolici, pentru purificare. 2. (fam.) îmbăiere prin duş. 3. eroziune exercitată de curenţii marini de adâncime. (< fr. ablution, lat. ablutio) Trimis de tavi,… … Dicționar Român
purificaţie — PURIFICÁŢIE, purificaţii, s.f. 1. Purificare. 2. Ceremonie religioasă consacrată ispăşirii păcatelor, curăţirii morale. – Din fr. purification. Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX 98 PURIFICÁŢIE s. v. curăţare, epurare, epuraţie,… … Dicționar Român
purificar — (Del lat. purificare.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 Limpiar una cosa de impurezas: ■ purificó la casa con un desinfectante. SE CONJUGA COMO sacar SINÓNIMO depurar 2 Limpiar una cosa de imperfecciones: ■ purificó el proyecto para presentarlo… … Enciclopedia Universal
purifizieren — pu|ri|fi|zie|ren 〈V. tr.; hat〉 reinigen, läutern [<lat. purificare „reinigen“ <purus „rein“ + facere „machen“] * * * pu|ri|fi|zie|ren <sw. V.; hat [lat. purificare] (bildungsspr.): reinigen, läutern. * * * pu|ri|fi|zie|ren <sw. V.;… … Universal-Lexikon
