- puricătură
- PURICĂTÚRĂ, puricături, s.f. (pop. şi fam.) Puricat. – Purica + suf. -ătură.Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX '98puricătúră s. f., g.-d. art. puricătúrii; pl. puricătúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.