punere

punere
PÚNERE s.f. Acţiunea de a (se) pune şi rezultatul ei. – v. pune.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PÚNERE s. 1. v. aşternere. 2. punere în scenă v. regie. 3. v. aplicare. 4. v. coasere. 5. v. înhămare. 6. v. înjugare. 7. v. plantare. 8. v. semănat. 9. v. bă-gare. 10. v. încuiere. 11. v. fixare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

púnere s. f., g.-d. art. púnerii, pl. púneri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • púnere — [pōō•ne•re] m ( es/ as) pounder, pestle …   Old to modern English dictionary

  • emisiune — EMISIÚNE, emisiuni, s.f. 1. Punere în circulaţie de către stat sau de către o instituţie, o societate autorizată etc. a hârtiilor de valoare, a bancnotelor, a acţiunilor etc.; emitere. ♦ Punere în circulaţie a unei noi serii de mărci poştale sau… …   Dicționar Român

  • aplicaţie — APLICÁŢIE, aplicaţii, s.f. 1. Faptul de a aplica (1). ♢ Ceea ce se aplică (1); p. ext. obiect, lucru care rezultă din aplicarea aceasta. 2. Faptul de a aplica (2), de a pune în practică. 3. fig. Aptitudine, talent, înclinaţie. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • mizanscenă — MIZANSCÉNĂ, mizanscene, s.f. Organizare a unei reprezentaţii artistice care constă în găsirea locului, decorurilor, mişcărilor, jocului actorilor etc.; punere în scenă. – v. scenografie. – Din fr. mis en scène. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 …   Dicționar Român

  • angajament — ANGAJAMÉNT, angajamente, s.n. 1. Promisiune, făgăduială de a realiza ceva. 2. Angajare a cuiva într un loc de muncă; (concr.) contract prin care o persoană îşi pune serviciile sale la dispoziţia unei alte persoane sau a unei instituţii şi care… …   Dicționar Român

  • exploatare — EXPLOATÁRE, exploatări, s.f. Acţiunea de a exploata şi rezultatul ei. 1. (În teoria marxistă) Însuşirea fără echivalent a unei părţi din munca producătorilor nemijlociţi de către cei ce dispun de mijloace de producţie. 2. Exploataţie. 3.… …   Dicționar Român

  • sucusiune — SUCUSIÚNE, s.f. (med.) Metodă de punere în evidenţă a unei cantităţi de lichid liber amestecat cu un gaz dintr un organ cavitar prin clătinarea bolnavului. [pr.: si u ] – Din fr. succusion. Trimis de rain drop, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • aplicare — APLICÁRE, aplicări, s.f. Acţiunea de a aplica şi rezultatul ei. – v. aplica. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa: DEX 98  APLICÁRE s. 1. aplicaţie, folosire, întrebuinţare, utilizare. (aplicare unei noi metode.) 2. practică. (Punere în aplicare.)… …   Dicționar Român

  • cauză — CÁUZĂ, cauze, s.f. 1. Fenomen sau complex de fenomene care precedă şi, în condiţii determinate, provoacă apariţia altui fenomen, denumit efect, căruia îi serveşte ca punct de plecare; motiv. 2. Problemă socială care interesează o colectivitate… …   Dicționar Român

  • fixare — FIXÁRE, fixări, s.f. Acţiunea de a (se) fixa şi rezultatul ei. – v. fixa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FIXÁRE s. 1. fixat, imobilizare, înţepenire, pironire, prindere, ţintuire, (rar) pecetluire. (fixare în cuie a unui… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”