pulsaţie

pulsaţie
PULSÁŢIE, pulsaţii, s.f. 1. Fiecare dintre mişcările pulsului; pulsare. 2. (fiz.) Numărul de perioade pe care le efectuează o mărime periodică într-un anumit număr de unităţi de timp. 3. fig. Desfăşurare a unui proces, a unui fenomen, a unei acţiuni într-un ritm viu, trepidant. – Din fr. pulsation, lat. pulsatio.
Trimis de oprocopiuc, 25.04.2004. Sursa: DEX '98

PULSÁŢIE s. 1. (fiziol.) bătaie, palpitare, palpitaţie, ticăit, tresărire, zbatere, zvâcneală, zvâcnet, zvâcnire, zvâcnit, zvâcnitură, (rar) tresăritură, (înv.) palpit, răsăritură, săltare. (pulsaţie inimii.) 2. v. puls. 3. freamăt, palpitare, palpitaţie, trepidaţie. (Simte pulsaţie vieţii.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pulsáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. pulsáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. pulsáţiei; pl. pulsáţii, art. pulsáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PULSÁŢI//E pulsaţiei f. 1) Fiecare dintre bătăile pulsului; bătaie a inimii. 2) fiz. Evoluţie ritmică (a unui fenomen sau a unei acţiuni). /<fr. pulsation. lat. pulsatio, pulsaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PULSÁŢIE s.f. 1. Puls; pulsare, zvâcnire, bătaie a pulsului. ♦ (fig.) Desfăşurare în ritm regulat, puternic; palpitare, freamăt. 2. (fiz.) Schimbare ritmică a intensităţii curentului. [gen. -iei, var. pulsaţiune s.f. / cf. fr. pulsation, lat. pulsatio].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

PULSÁŢIE s. f. 1. zvâcnire, bătaie a pulsului; puls. ♢ (fig.) desfăşurare a unui proces, fenomene etc. în ritm regulat, viu; palpitare. 2. (fig.) mişcare de vibraţie care se manifestă în fluidele elastice. ♢ schimbare ritmică a intensităţii curentului. (< fr. pulsation, lat. pulsatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • pulsáţie — s. f. (sil. ţi e), art. pulsáţia (sil. ţi a), g. d. art. pulsáţiei; pl. pulsáţii, art. pulsáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • puls — PULS, pulsuri, s.n. Mişcare fiziologică ritmică de dilatare şi de contractare a pereţilor arterelor, determinată de creşterea volumului de sânge pompat de inimă. ♢ expr. A lua (cuiva) pulsul = a număra (cuiva) bătăile inimii, apăsând cu degetul… …   Dicționar Român

  • pulsare — PULSÁRE, pulsări, s.f. Acţiunea de a pulsa şi rezultatul ei; pulsaţie. – v. pulsa. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  pulsáre s. f., g. d. art. pulsării; pl. pulsări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • bigeminat — bigeminát adj. m., pl. bigemináţi; f. sg. bigeminátă, pl. bigemináte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  BIGEMINÁT, Ă adj. 1. (despre frunze) cu peţiol comun divizat în două. 2. (despre puls) a cărui pulsaţie normală este… …   Dicționar Român

  • bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… …   Dicționar Român

  • disistolic — disistólic adj. m., pl. disistólici; f. sg. disistólică, pl. disistólice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DISISTÓLIC, Ă adj. (despre puls) care prezintă o aritmie specială caracterizată printr o pulsaţie radială pentru… …   Dicționar Român

  • flutter — FLÚTTER s.n. Pulsaţie accelerată. ♢ Flutter arterial = afecţiune cardiacă manifestată printr un ritm rapid şi regulat, determinat de contracţiile frecvente şi regulate ale atriilor. [pr.: fláter] – cuv. engl. Trimis de LauraGellner, 14.05.2004.… …   Dicționar Român

  • freamăt — FREÁMĂT, freamăte, s.n. 1. Zgomot surd produs de frunzele mişcate de vânt, de valurile mării etc.; fremătare. ♦ Murmur de voci înnăbuşite sau nedesluşite. ♦ Zgomot, larmă. 2. fig. Fior, înfiorare. [var.: (reg.) hreámăt s.n.] – Din lat. fremitus… …   Dicționar Român

  • fulger — FÚLGER, fulgere, s.n. 1. Fenomen atmosferic care constă într o descărcare electrică luminoasă produsă între doi nori sau în interiorul unui nor. ♢ Şedinţă (sau miting) fulger = şedinţă (sau miting) care se convoacă pe loc cu ocazia unui eveniment …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”