pretinde

pretinde
PRETÍNDE, pretínd, vb. III. 1. tranz. A cere insistent un lucru; a reclama, a revendica. 2. tranz. şi intranz. A susţine, a afirma ceva cu tărie. ♦ refl. A-şi atribui o calitate, însuşiri pe care nu le are; a-şi aroga. 3. tranz. (Despre acţiuni, realizări) A avea nevoie de..., a impune ca o necesitate; a necesita. – Din fr. prétendre (după întinde).
Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98

PRETÍNDE vb. 1. v. cere. 2. a cere, (înv. şi pop.) a apuca. (pretinde cuiva banii împrumutaţi.) 3. v. vrea. 4. v. susţine. 5. a aspira, a dori, a jindui, a năzui, a pofti, a râvni, a tinde, a ţinti, a urmări, a visa, a viza, (rar) a stărui, (înv. şi reg.) a năsli, (reg.) a năduli, (prin Transilv. şi Mold.) a bărăni, (înv.) a aţinti, a bate, a jelui, a nădăjdui. (Nu pretinde să fie un geniu.) 6. v. necesita.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PRETÍNDE vb. v. supraaprecia, supraestima, supraevalua.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pretínde vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pretínd, 1 pl. pretíndem, 2 pl. pretíndeţi, perf. s. 1 sg. pretinséi, 1 pl. pretínserăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. pretíndă; part. pretíns
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PRETÍNDE pretínd 1. tranz. 1) A solicita într-o formă categorică. pretinde ajutor. 2) A susţine cu insistenţă şi tărie. pretinde că-i adevărat. 3) A face să fie necesar; a necesita; a cere; a reclama; a merita; a comporta. Rezultatele bune pretind muncă asiduă. 2. intranz. A considera că are dreptul (la ceva); a aspira în mod deschis. pretinde un post. /<fr. prétendre
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE PRETÍNDE mă pretínd intranz. A-şi atribui ceva (o anumită poziţie, un statut social etc.) în mod nejustificat. /<fr. prétendre
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PRETÍNDE vb. III. tr. 1. A cere, a ridica pretenţii, a revendica (ceva). 2. A susţine, a afirma (cu convingere). ♦ refl. A-şi atribui (pe nedrept) o calitate, a-şi da aere de... 3. A necesita. [cf. fr. prétendre].
Trimis de LauraGellner, 13.02.2007. Sursa: DN

PRETÍNDE vb. I. tr. 1. a cere, a ridica pretenţii, a revendica. 2. a susţine, a afirma (cu convingere). 3. a necesita. II. refl. a-ţi atribui o calitate, a-şi da aere de... (după fr. prétendre)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • pretínde — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pretínd, 1 pl. pretíndem, 2 pl. pretíndeţi, perf. s. 1 sg. pretinséi, 1 pl. pretínserãm; conj. prez. 3 sg. şi pl. pretíndã; part. pretíns …   Romanian orthography

  • cere — CÉRE, cer, vb. III. tranz. 1. A se adresa cuiva pentru a obţine ceva, pentru a l convinge să ţi îndeplinească o dorinţă. ♢ expr. A cere voie să... = a stărui (pe lângă cineva), a ruga (pe cineva) pentru a obţine permisiunea să... 2. A face unei… …   Dicționar Român

  • pretendent — PRETENDÉNT, Ă, pretendenţi, te, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva. 2. s.m. Bărbat care cere sau are intenţia să ceară în căsătorie o femeie. – Din fr. prétendant. Trimis de oprocopiuc, 13 …   Dicționar Român

  • reclama — RECLAMÁ, reclám, vb. I. tranz. 1. A cere, a pretinde ceva (în baza unui drept); a revendica. ♦ intranz. (înv.) A protesta. ♦ fig. A face necesar, a necesita, a cere, a impune. 2. A face o reclamaţie contra cuiva, a se plânge împotriva cuiva; a… …   Dicționar Român

  • revendica — REVENDICÁ, revéndic, vb. I. tranz. A reclama, a cere un bun care i se cuvine, asupra căruia are drepturi. ♦ A cere, a pretinde un drept, ca fiind al său. ♦ A asuma. – Din fr. revendiquer. Trimis de LauraGellner, 04.11.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • supranatural — SUPRANATURÁL, Ă, supranaturali, e, adj. Care pare mai presus de forţele şi legile naturii sau în contradicţie cu acestea; care pare în afara naturii, a lumii percepute prin simţuri; care este atribuit unor forţe miraculoase; miraculos, fantastic …   Dicționar Român

  • pretins — PRETÍNS, Ă, pretinşi, se, adj. Care trece sau vrea să treacă ceea ce nu este; fals, aparent. – v. pretinde. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PRETÍNS adj. 1. v. aşa zis. 2. v. fals. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  …   Dicționar Român

  • vrea — VREA, vreau, vb. II. tranz. I. (Urmat de o completivă directă cu verbul la conjunctiv sau, rar, de un infinitiv). 1. A fi hotărât, a fi decis să...; a avea de gând să..., a voi, a intenţiona. ♢ expr. Vrea (sau va) să zică = a) înseamnă, are… …   Dicționar Român

  • astrologie — ASTROLOGÍE s.f. (În antichitate şi în evul mediu) Prezicere a viitorului pe baza studierii poziţiei şi mişcării aştrilor, a constelaţiilor sau a unor fenomene cereşti. – Din fr. astrologie, lat. astrologia. Trimis de cata, 11.06.2007. Sursa: DEX… …   Dicționar Român

  • civil — CIVÍL, Ă, civili, e, adj. Care priveşte pe cetăţenii unui stat (cu excepţia militarilor şi a reprezentanţilor bisericii) sau care aparţine, este specific acestor cetăţeni; care se referă la raporturile juridice ale cetăţenilor între ei (cu… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”