- pretendent
- PRETENDÉNT, -Ă, pretendenţi, -te, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva. 2. s.m. Bărbat care cere sau are intenţia să ceară în căsătorie o femeie. – Din fr. prétendant.Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98PRETENDÉNT s. 1. (înv.) peţitor, pretendator. (pretendent la domnie, la o demnitate etc.) 2. v. candidat.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepretendént s. m., pl. pretendénţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPRETENDÉN//T pretendenttă (pretendentţi, pretendentte) m. şi f. Persoană care aspiră la ceva sau pretinde ceva. pretendent la tron. /<fr. pretendantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPRETENDÉNT, -Ă s.m. şi f. Cel care pretinde, care aspiră la ceva. // s.m. Cel care aspiră la mâna unei femei. [var. pretendant, -ă s.m.f. / cf. fr. prétendant, it. pretendente].Trimis de LauraGellner, 03.08.2005. Sursa: DNPRETENDÉNT, -Ă I. s. m. f. cel care pretinde, care aspiră la ceva. II. s. m. bărbat care aspiră la mâna unei femei. (< fr. prétendant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.