- pretindă
- pretíndă, pretínde, s.f. (înv.) pretenţie.Trimis de blaurb, 25.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
pretindă
Look at other dictionaries:
pretínde — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pretínd, 1 pl. pretíndem, 2 pl. pretíndeţi, perf. s. 1 sg. pretinséi, 1 pl. pretínserãm; conj. prez. 3 sg. şi pl. pretíndã; part. pretíns … Romanian orthography
nărav — NĂRÁV, năravuri, s.n. 1. Obicei, deprindere rea; cusur, viciu, nărăveală, nărăvie. ♢ expr. A (se) învăţa cu nărav = a (se) obişnui să ceară, să pretindă ceva ca pe un drept al său. 2. (înv. şi pop.) Deprindere, obicei; fel de a fi, comportare. ♦… … Dicționar Român
pretinde — PRETÍNDE, pretínd, vb. III. 1. tranz. A cere insistent un lucru; a reclama, a revendica. 2. tranz. şi intranz. A susţine, a afirma ceva cu tărie. ♦ refl. A şi atribui o calitate, însuşiri pe care nu le are; a şi aroga. 3. tranz. (Despre acţiuni,… … Dicționar Român
şperţar — ŞPERŢÁR, Ă, şperţari, e, s.m. şi f. Persoană care obişnuieşte să primească sau să pretindă şperţ. – Şperţ + suf. ar. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞPERŢÁR s. (fam. şi peior.) ciubucar. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
