precurma

precurma: PRECURMÁ, precúrm, vb. I. tranz. şi refl. (înv.) A (se) întrerupe (brusc), a (se) sfârşi, a (se) curma. – Pre¹- + curma.

Trimis de ana_zecheru, 08.04.2004. Sursa: DEX '98

PRECURMÁ vb. v. conteni, curma, înceta, opri, potoli, sfârşi, sta, termina.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

precurmá vb., ind. prez. 1 sg. precúrm, 3 sg. şi pl. precúrmă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PRECURMÁ precúrm tranz. înv. v. A CURMA. /pre- + a curma

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE PRECURMÁ mă precúrm intranz. înv. v. A SE CURMA. /pre- + a curma

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

precurmá², precúrm, vb. I (înv.) a lega, a strânge prea tare cu o frânghie, cu o sfoară.

Trimis de blaurb, 24.10.2006. Sursa: DAR

Игры ⚽ Нужна курсовая?

precurmare — PRECURMÁRE, precurmări, s.f. (înv.) Acţiunea de a (se) precurma şi rezultatul ei. – v. precurma. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PRECURMÁRE s. v. curmare, încetare, oprire, potolire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
conteni — CONTENÍ, contenesc, vb. IV. intranz., tranz. A întrerupe sau a înceta o mişcare sau o acţiune începută; a (se) opri. – lat. continere. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CONTENÍ vb. 1. v. înceta. 2. v. opri. 3 … Dicționar Român
precurmător — PRECURMĂTÓR, OÁRE, precurmători, oare, adj. (înv.) Care pune capăt, care întrerupe, care opreşte (brusc). – Precurma + suf. ător. Trimis de oprocopiuc, 08.04.2004. Sursa: DEX 98 precurmătór adj. m., pl. precurmătóri; f … Dicționar Român
înceta — ÎNCETÁ vb. 1. a( şi) întrerupe, a( şi) opri, a( şi) sista, a( şi) suspenda. (Uzina şi a înceta activitatea.) 2. a conteni, a (se) întrerupe, a (se) opri, a părăsi. (Au înceta lucrul în semn de protest.) 3. v. opri. 4. v. întrerupe. 5. a amuţi, a… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias