precurmare

precurmare
PRECURMÁRE, precurmări, s.f. (înv.) Acţiunea de a (se) precurma şi rezultatul ei. – v. precurma.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

PRECURMÁRE s. v. curmare, încetare, oprire, potolire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

precurmáre s. f., g.-d. art. precurmării; pl. precurmări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • încetare — ÎNCETÁRE s.f. Acţiunea de a înceta şi rezultatul ei; întrerupere, oprire, sfârşit. ♢ loc. adv. Fără (de) încetare = necontenit, neîncetat. ♢ expr. Încetare din viaţă = moarte, deces. – v. înceta. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”