porumbel

porumbel
PORUMBÉL, -EÁ, porumbei, -ele, subst., adj. I. 1. s.m. Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul extrem de variat (Columba); pasăre aparţinând uneia dintre aceste specii; hulub, porumb (II), porumbaş. ♢ Porumbel călător (sau de poştă, voiajor) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor. ♢ expr. A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste şi în bună înţelegere. ♢ Compus: porumbel-râzător = guguştiuc. 2. s.f. (reg.) Porumbiţă. II. s.m. Ştiulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză. III. 1. s.f. Fructul porumbarului1, sferic, de culoare neagră-vineţie, cu gust acru, astringent; porumbă1. 2. s.m. (bot.) Porumbar1. 3. s.m. (bot.; la pl.) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care creşte prin vii şi livezi (Muscari botryoides). IV. adj. (reg.) Porumb (III). – Porumb + suf. -el, -ea.
Trimis de oprocopiuc, 15.07.2006. Sursa: DEX '98

PORUMBÉL s. I. (ornit.) 1. (Columba) (pop.) porumb, (înv. şi reg.) porumboi, (Ban. şi Transilv.) golâmb, (Mold.) hulub. 2. porumbel gulerat v. porumbel mare; porumbel mare v. porumbel gulerat; porumbel sălbatic v. turturea. II. (bot.) 1. v. porumbar. 2. (Muscari botryoides; la pl.) (reg.) cocoşei (pl.), ceapa-ciorii, po-rumbul-cucului.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PORUMBÉL s. v. părul-ciutei, salbă-moale, spin, verigar.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

PORUMBEL-DE-MÁRE s. v. martin, pescar râzător, pescăruş.
Trimis de siveco, 15.11.2007. Sursa: Sinonime

gúşa-porúmbului / gúşa-porumbélului (bot.) s. f., g.-d. art. gúşei-porúmbului / gúşei-porumbélului
Trimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

porumbél adj. m., pl. porumbéi; f. sg. porumbeá, pl. porumbéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

porumbél (pasăre, plantă, ştiulete) s. m., pl. porumbéi, art. porumbéii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

porumbél-râzătór s. m.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PORUMBÉ//L porumbeli m. Pasăre sălbatică sau domestică, de talie mică, cu cioc scurt şi penaj divers colorat, care trăieşte în perechi. ♢ porumbel-gulerat porumbel cu un rând de pene în jurul gâtului (ca un guler). porumbel călător (sau de poştă) porumbel special dresat pentru a duce diferite mesaje. A trăi (sau a se iubi) ca doi porumbeli a trăi în mare dragoste şi înţelegere. /porumb + suf. porumbelel
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • porumbél — adj. m., pl. porumbéi; f. sg. porumbeá, pl. porumbéle …   Romanian orthography

  • porumbelţigănesc — PORUMBEL ŢIGĂNÉSC s. v. ceucă, stancă, stăncuţă. Trimis de siveco, 29.11.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • porumb — FĂINĂ DE PORÚMB s. mălai, (reg.) făină de păpuşoi. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  GUŞA PORÚMBULUI s. v. guşa porumbelului, odolean. Trimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: Sinonime  PORÚMB s. 1. (bot.; Zea mays) (reg.) călambuc,… …   Dicționar Român

  • hulub — HULÚB, hulubi, s.m., adj.m. 1. s.m. (ornit.; reg.) Porumbel. ♢ Hulub de stepă = pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 2. adj. (Despre animale) Cu… …   Dicționar Român

  • mays — PORÚMB, Ă, (I 1, 2, II) porumbi, s.m., (III) porumbi, e, adj., (I 3) porumburi, s.n. I. 1. s.m. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică şi groasă, cu frunzele lungi şi ascuţite la vârf şi cu inflorescenţa un spic sau un… …   Dicționar Român

  • cathartica — PĂR2, peri, s.m. 1. Totalitatea firelor subţiri de origine epidermică, cornoasă, care cresc pe pielea omului şi mai ales pe a unor animale; spec. fiecare dintre firele de felul celor de mai sus sau (cu sens colectiv) totalitatea acestor fire,… …   Dicționar Român

  • goura — GOÚRA s. f. porumbel mare, purtând un moţ ridicat, din Noua Guinee; porumbel evantai. (< fr. goura) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • gâng — gîng s.n. – Zgomot. Creaţie expresivă, care imită mai cu seamă zumzetul insectelor. Este cuvînt rar, care abia dacă figurează în unele dicţionare. cf. aceeaşi intenţie expresivă în ga › gîgîi, şi în gr. γογγίζω, sl. gągnati, ngr. γουργουλίζω a… …   Dicționar Român

  • mesager — MESAGÉR, Ă, mesageri, e, s.m. şi f. Persoană însărcinată să ducă, să transmită, să comunice cuiva sau undeva un mesaj; trimis2, sol2, vestitor, crainic. ♦ (Adjectival; despre porumbei) Care a fost dresat să se întoarcă la locul de plecare, adesea …   Dicționar Român

  • porumbar — PORUMBÁR1, porumbari, s.m. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe şi cu fructe sferice de culoare neagră vineţie, cu gust acru, astringent; porumbel (III 2), scorombar (Prunus spinosa). – Porumbă1 + suf. ar.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”