- hulub
- HULÚB, hulubi, s.m., adj.m. 1. s.m. (ornit.; reg.) Porumbel. ♢ Hulub de stepă = pasăre din ordinul columbiformelor, de mărimea unui porumbel, de culoare galbenă-brună, cu pete sure pe spate (Syrrhaptes paradoxus). 2. adj. (Despre animale) Cu părul sau cu penele cenuşii, asemănătoare cu ale porumbelului sălbatic. – Din ucr. holub.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98HULÚB s. v. porumbel.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimehulúb adj. m., pl. hulúbi; f. sg. hulúbă, pl. hulúbeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografichulúb s. m., pl. hulúbiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficHULÚB1 hulubă (hulubi, hulube) pop. (despre animale) Care are părul sau penele cenuşii, asemănătoare cu culoarea porumbelului sălbatic. /<ucr. holubTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXHULÚB2 hulubi m. pop. Pasăre (sălbatică sau domestică) de talie mică, cu cioc scurt, având penaj divers colorat; porumbel. /<ucr. holubTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXhulúb (hulúbi), s.m. – Porumbel. – var. golumb, gulup. Mr. gulup. Rut. holub, var. din sl. goląbi (Miklosich, Lexicon, 135; Cihac, II, 144; Byhan 311; DAR), cf. bg. golăb. – Der. hulubiţă, s.f. (porumbiţă), cf. sl. goląbica; hulăbărie, s.f. (porumbar, adăpost pentru hulubi). – cf. gulup.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.