popime

popime: POPÍME s.f. (pop. şi fam.; colectiv) Mulţime de popi (1); preoţime. – Popă + suf. -ime.

Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX '98

POPÍME s. v. cler, preoţime.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

popíme s. f., g.-d. art. popímii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

POPÍME f. pop. depr. (colectiv de la popă) 1) Totalitate a popilor; preoţime; cler. 2) Mulţime de popi; preoţime; cler. /popă + suf. popimeime

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

preoţime — PREOŢÍME s.f. Tagma preoţilor; mulţime de preoţi, totalitatea preoţilor. [pr.: pre o ] – Preot + suf. ime. Trimis de oprocopiuc, 10.04.2004. Sursa: DEX 98 PREOŢÍME s. v. cler. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime preoţíme s. f. (sil … Dicționar Român
cler — CLER, cleruri, s.n. Totalitatea preoţilor unei biserici, ai unei eparhii, ai unei ţări etc.; preoţime. – Din lat. clerus. Trimis de ibogdank, 05.04.2004. Sursa: DEX 98 CLER s. (bis.) preoţime, (livr.) sacerdoţiu, (pop.) popime, (înv.) preoţie.… … Dicționar Român
popă — PÓPĂ, popi, s.m. 1. (pop.) Preot. ♢ expr. A plăti ca popă = a plăti sigur (şi până la ultimul ban). A (i) se duce (sau a i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobişnuită; a se face mare zarvă în jurul… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias