popilnic

popilnic
POPÍLNIC, popilnici, s.m. 1. Mică plantă erbacee cu tulpină scurtă, cu două frunze mari în formă de rinichi, cu o floare de culoare roşu-închis situată în vârful tulpinii şi cu rizom târâtor, folosit la prepararea unui ceai expectorant (Asarum europaeum). 2. (Şi în sintagma popâlnic iepuresc) Mică plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunza lucitoare şi cu flori violacee, trandafirii sau albe (Hepatica nobilis). [var.: (reg.) popấlnic, pochívnic s.m.] – cf. pol. k o p y t n i k , scr. k o p i t n i c .
Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX '98

POPÍLNIC s. (bot.) 1. (Asarum europaeum) piperul-lupului, (reg.) ficăţea, năjitnică, pipăruş, piperniţă, trierei (pl.), tulipin, buba-inimii, buruiana-frigurilor, buruiană-de-atac, dafin-mic, lingura-frumoaselor, lingura-popii. 2. (Anemone hepatica) (reg.) breabăn, viorele (pl.), crucea-voinicului, floarea-paştilor, foaie-de-vioară, iarba-fiarelor, iarbă-trei-răi, trei-crai, trei-răi, trei-răi-boieresc.
Trimis de siveco, 13.01.2008. Sursa: Sinonime

popílnic s. m., pl. popílnici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

POPÍLNI//C popilnicci m. Plantă erbacee toxică, cu tulpină scurtă, având două frunze mari, rotunde, şi o floare de culoare roşie-închisă, al cărei rizom se foloseşte în scopuri medicinale. /cf. pol. kopytnik, sb. kopitnik
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • lingură — LÍNGURĂ, linguri, s.f. I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic, alcătuit dintr o parte ovală scobită şi dintr o coadă. ♢ expr. (fam.) A atârna (sau a pune, a lega cuiva) lingurile de gât (sau în, de brâu) = a lăsa pe cineva nemâncat… …   Dicționar Român

  • bubă — BÚBĂ, bube, s.f. 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutului celular de sub piele. ♢ expr. A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (fam.) S a spart buba = s a dat totul pe faţă; s a dezvăluit totul. ♢… …   Dicționar Român

  • buruiană — BURUIÁNĂ, buruieni, s.f. (pop.) Nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate. ♢ Buruiană de leac = plantă medicinală. ♦ Nume dat unor plante necultivate comestibile. [pl. şi: buruiene. – var.: buruián s.n.] – Din bg., scr. burjan.… …   Dicționar Român

  • cruce — CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăţi de lemn, de piatră, de metale preţioase etc. aşezate perpendicular şi simetric una peste alta şi constituind simbolul credinţei creştine. ♢ expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a… …   Dicționar Român

  • ficăţea — FICĂŢEÁ s. v. piperul lupului, popilnic. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • floareapaştilor — BREÁBĂN s. v. brebenea, brebenel, dediţei galbeni, floarea paştilor, floarea păsărilor, floarea vântului galbenă, găinuşă, gălbenele, păştiţă, popilnic. Trimis de siveco, 13.01.2008. Sursa: Sinonime  MUSCERICIGÁLBENI s. pl. v. dediţei galbeni,… …   Dicționar Român

  • iarbă — IÁRBĂ, (2) ierburi, s.f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ♢ expr. Paşte, murgule, iarbă verde = va trebui să aştepţi mult până ţi se va… …   Dicționar Român

  • iarbătreirăi — IARBĂ TREI RĂI s. v. popilnic. Trimis de siveco, 26.11.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • lup — LUP, lupi, s.m. 1. Mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blană sură, cu gâtul gros, cu capul mare, cu botul şi urechile ascuţite şi cu coada stufoasă (Canis lupus). ♢ expr. Lup îmbrăcat în piele de …   Dicționar Român

  • năjitnică — NĂJÍTNICĂ s. v. piperul lupului, popilnic. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”