oţet

oţet
OŢÉT s.n. Lichid cu gust acru, obţinut prin fermentarea acetică a vinului, a berii etc. sau prin diluarea cu apă a acidului acetic concentrat, întrebuinţat în alimentaţie drept condiment sau conservant. ♢ expr. (fam.) A face pe cineva cu ou şi cu oţet = a batjocori, a ocărî pe cineva. – Din sl. ocĩtŭ.
Trimis de ana_zecheru, 11.05.2004. Sursa: DEX '98

oţét s. n., (varietăţi) pl. oţéturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

OŢÉT n. Lichid foarte acru obţinut prin fermentarea acetică, mai ales a vinului, sau prin diluarea cu apă a acidului acetic şi întrebuinţat în alimentaţie (drept condiment şi conservant). ♢ Încetul cu încetul se face oţetul în orice situaţie trebuie să ai răbdare. /<sl. ocitu
Trimis de siveco, 05.03.2005. Sursa: NODEX

oţét (oţéţi), s.m. – (înv.) Părinte al Bisericii. sl. otiči "părinte". sec. XVI. – Der. otecinic, s.n. (colecţie cu vieţile Sfinţilor), din sl. otičiniku. Termen de cultură, fără circulaţie. cf. ocină.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

oţét (oţéturi), s.n. – Lichid cu gust acru folosit în alimentaţie; acid acetic diluat. sl. ocĭtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 235; REW 98; Conev 88) din lat. acetum (Romansky 123; der. din gotică, propusă prin sl. de REW, nu pare sigură), cf. bg., cr., slov., rut., rus. ocet, mag. eczet. Der. din lat. acetum (Cipariu, Elemente, 10; Schuchardt, Vok., III, 87) nu e posibilă. Der. oţetar, s.m. (producător sau negustor de oţet; arbore ornamental, Rhus typhina); oţetar, s.n. (serviciu de masă pentru oţet şi untdelemn; vas pentru oţet); oţetărie, s.f. (fabrică de oţet); oţeţi, vb. (var. Mold. oţeti), vb. refl. (a se înăcri); oţetos, adj. (acru).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • oţét — s. n., (varietãţi) pl. oţéturi …   Romanian orthography

  • oţetar — OŢETÁR, (1, 3) oţetari, s.m., (2) oţetare, s.n. 1. s.m. (înv.) Persoană care fabrică sau vinde oţet. 2. S.. Mic serviciu de masă alcătuit din sticluţe în care se pun oţet şi untdelemn. 3. s.m. Arbore cu frunze compuse, alterne, cu flori galbene… …   Dicționar Român

  • oţeti — OŢETÍ, oţetesc, vb. IV. refl. 1. (Despre vinuri) A se transforma în oţet; a se înăcri. 2. fig. (Rar) A deveni aspru, mânios, sever; a se supăra, a se mânia. [var.: (pop.) oţeţí vb. IV] – Din oţet. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • ketchup — KÉTCHUP s.n. Sos picant preparat din suc de roşii, oţet şi mirodenii. [pr.: chéciăp] – cuv. engl. Trimis de cata, 14.07.2004. Sursa: DEX 98  KETCHUP [pr.: chéci ăp] n. Sos picant preparat din suc de roşii, oţet şi mirodenii. / cuv. engl …   Dicționar Român

  • otéti — otmèm dov., otél; nam. otét in otèt (ẹ ȅ) star. 1. rešiti, obvarovati (pred čim): oteli so ga lakote, nevarnosti, smrti / oteti grad pred razpadanjem / oteti dogodek pozabi; oteti se neprijetnih misli znebiti se, otresti se / oteti ujetnike… …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • FC Universitatea Craiova — Universitatea Craiova Voller Name FC Universitatea Craiova Gegründet 1948 Sta …   Deutsch Wikipedia

  • marina — MARINÁ, marinez, vb. I. tranz. A prepara peşte, carne etc. cu un sos făcut din untdelemn, bulion, lămâie sau oţet şi diverse condimente (pentru consumul imediat sau pentru conservare). – Din fr. mariner, germ. marinieren. Trimis de claudia, 03.10 …   Dicționar Român

  • marinată — MARINÁTĂ, marinate, s.f. Mâncare de peşte, de carne etc. preparată prin marinare. – Din bg. marinátos, it. marinata. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  marinátă s. f., pl. marináte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

  • moare — MOÁRE s.f. (reg.) Apă cu sare sau cu oţet (folosită la conservarea legumelor); lichid acru în care se ţin ori s au ţinut murături; spec. zeamă de varză. ♢ expr. A şti (sau a cunoaşte) moarea cuiva = a cunoaşte firea, obiceiurile cuiva. A mânca… …   Dicționar Român

  • vinograd — VINOGRÁD, (rar) vinograduri, s.n. Sos rece, preparat cu oţet, untdelemn, sare, piper şi pătrunjel verde tocat. – Din rus. vinograd. Trimis de oprocopiuc, 31.03.2004. Sursa: DEX 98  vinográd s. n. (sil. grad), pl. vinográduri Trimis de siveco, 10 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”